Dezamagirea de Emanuel Valciu

Când te-ai indrăgostit prima dată erai timid şi te inroşeai fâstâcit dacă apărea Ea, plutitoare, ireală, fantomatică. O chema Adriana, sau Monica, sau Bianca. Nu-i aşa că şi acum ţi se incălzeşte uşor podul palmelor când te gândeşti la Ea?
Intr-o complicitate tacită, voi, toţi indrăgostiţii din clasă, inventaţi tot felul de jocuri în care eraţi obligaţi să vă ţineţi de mână – şi tu te nimereai întotdeauna lângă Ea, lângă Andreea, Roxana sau Violeta. Iţi aduci aminte şi acum, cu un tremur, cum stăteaţi spate în spate şi, la un semn, întorceaţi capetele brusc spre stânga sau spre dreapta. Dacă privirile voastre se întâlneau, vă sărutaţi. Aşa era jocul. Şi-l jucaţi în fiecare pauză.
In felul ăsta orele treceau repede şi abia aşteptai să te întorci la şcoală. Câteodată, neştiut de nimeni, te strecurai în toaletă, scoteai oglinda din buzunarul de la piept şi, cu primul tău pieptene, cel roz, ajustai pentru încă o oră coafura ta neascultătoare. Aveai multă poftă de viaţă şi puţina poftă de mâncare. In parte, asta e explicaţia că te simţeai atât de uşor, de imponderal, de imaterial…
Pe Ea n-ai mai văzut-o de mult. Idila ta n-a fost niciodată explicită. Ţi-au rămas nişte amintiri calde, aburinde şi acum după zece ani de la evenimente.
De curând v-aţi întâlnit întâmplător. Era tot ea, indiscutabil, dar parcă îi lipsea ceva. A rămas mică, bondoacă, dar nu asta e problema. Sigur, e oxigenată, e machiată gros, poartă colanţi din aceia verde fosforescent – dar ceea ce te-a şocat pe tine e altceva: n-are decât 23 de ani şi e consumată. Nu mai are nimic proaspăt, nimic inocent, nici mersul, nici privirea. Cauţi lucirea aia de căpriţă care altădată ţi-a luat minţile. Nimic. Nimic. Ochii ei au culoarea unei vulgarităţi resemnate.
Individul de lângă ea, prietenul ei probabil, îşi odihneşte mâna pe umerii ei ca pe un fotoliu. Privirile voastre se întâlnesc, dar vă faceţi că nu vă recunoaşteţi. Probabil că îţi este recunoscătoare că n-o bagi în seamă.
Treci mai departe şi grăbeşti pasul, dar nu se poate să nu te doară când auzi în spate:- Lasă-mă, fă, în pace, că-ti trag una acum!
Bianca, Adriana, Andreea, unde sunteţi voi, zânelor?
Nota: Articol preluat cu permisiune de pe www.asteapta.ro