· William Hendricks, autorul cartii intitulate, ,,Revealing Stories Why People Are Leaving the Church“, (Istorii revelatoare despre oamenii care parasesc biserica) arata ca a constatat in urma unor studii aprofundate, ca oamenii parasesc biserica deoarece nu au avut ocazia sa-L intalneasca pe Dumnezeu in biserica lor.
Interesant, oameni care au mers la biserica an dupa an, care au citit Biblia, care au inaltat cantece de lauda la adresa lui Dumnezeu, dar care nu s-au intalnit cu El.
Si mai grav, oameni care au cunoscut pe acesti crestini si care nu au vazut in ei nimic care sa-i atraga la Dumnezeu.
As vrea sa va lansez la acest inceput de an o provocare. Ce-ar fi daca ne-am propune in acest nou an 2010, sa-L cunoastem cu adevarat pe Dumnezeu? Sa-L intelegem si sa-L marturisim si celor din jur, nu din gura numai, ci prin faptele si trairea noastra. Ce-ar fi daca in sfarsit ne-am trezi, pana nu este prea tarziu, si am deveni niste epistole vii, niste martori credinciosi si elocventi, pentru o mantuire care este aproape, care bate la usi.
*preluat de pe site-ul : INTERCER.RO
marți, ianuarie 05, 2010
sâmbătă, ianuarie 17, 2009
End of the Spear~
End of the Spear is a 2006 docudrama film that recounts the story of Operation Auca, in which five American Christian missionaries attempted to evangelize the Huaorani (Waodani) people of the jungle of Ecuador. Taking a unique spin on actual events from the 1950s in which five male missionaries were speared by members of the Waodani tribe, the movie tells the story from the perspective of Steve Saint (the son of Nate Saint, one of the murdered missionaries), and Mincayani, one of the tribesmen who killed the missionaries. The two eventually form a bond that continues to this day.
"End of the Spear" is the story of the Indian Mincayani, part of the very violent Waodani tribe in the jungles of Ecuador. Motto of this strain is: kill the spear or you will be slain by the spear. One day in 1956 five missionaries slain by the Waodani. This appears to be turning point in their lives, such that at some point they will seek peace with the Indian tribes who once were their rivals. And cap it among their descendants in the inclusion of the slain missionary Nate Saint, whose son Steve, now grown to maturity, the Waodani is to visit to see how the final hours of his father expired.
"End of the Spear" is the story of the Indian Mincayani, part of the very violent Waodani tribe in the jungles of Ecuador. Motto of this strain is: kill the spear or you will be slain by the spear. One day in 1956 five missionaries slain by the Waodani. This appears to be turning point in their lives, such that at some point they will seek peace with the Indian tribes who once were their rivals. And cap it among their descendants in the inclusion of the slain missionary Nate Saint, whose son Steve, now grown to maturity, the Waodani is to visit to see how the final hours of his father expired.
marți, ianuarie 13, 2009
Dezamagirea de Emanuel Valciu
Când te-ai indrăgostit prima dată erai timid şi te inroşeai fâstâcit dacă apărea Ea, plutitoare, ireală, fantomatică. O chema Adriana, sau Monica, sau Bianca. Nu-i aşa că şi acum ţi se incălzeşte uşor podul palmelor când te gândeşti la Ea?
Intr-o complicitate tacită, voi, toţi indrăgostiţii din clasă, inventaţi tot felul de jocuri în care eraţi obligaţi să vă ţineţi de mână – şi tu te nimereai întotdeauna lângă Ea, lângă Andreea, Roxana sau Violeta. Iţi aduci aminte şi acum, cu un tremur, cum stăteaţi spate în spate şi, la un semn, întorceaţi capetele brusc spre stânga sau spre dreapta. Dacă privirile voastre se întâlneau, vă sărutaţi. Aşa era jocul. Şi-l jucaţi în fiecare pauză.
In felul ăsta orele treceau repede şi abia aşteptai să te întorci la şcoală. Câteodată, neştiut de nimeni, te strecurai în toaletă, scoteai oglinda din buzunarul de la piept şi, cu primul tău pieptene, cel roz, ajustai pentru încă o oră coafura ta neascultătoare. Aveai multă poftă de viaţă şi puţina poftă de mâncare. In parte, asta e explicaţia că te simţeai atât de uşor, de imponderal, de imaterial…
Pe Ea n-ai mai văzut-o de mult. Idila ta n-a fost niciodată explicită. Ţi-au rămas nişte amintiri calde, aburinde şi acum după zece ani de la evenimente.
De curând v-aţi întâlnit întâmplător. Era tot ea, indiscutabil, dar parcă îi lipsea ceva. A rămas mică, bondoacă, dar nu asta e problema. Sigur, e oxigenată, e machiată gros, poartă colanţi din aceia verde fosforescent – dar ceea ce te-a şocat pe tine e altceva: n-are decât 23 de ani şi e consumată. Nu mai are nimic proaspăt, nimic inocent, nici mersul, nici privirea. Cauţi lucirea aia de căpriţă care altădată ţi-a luat minţile. Nimic. Nimic. Ochii ei au culoarea unei vulgarităţi resemnate.
Individul de lângă ea, prietenul ei probabil, îşi odihneşte mâna pe umerii ei ca pe un fotoliu. Privirile voastre se întâlnesc, dar vă faceţi că nu vă recunoaşteţi. Probabil că îţi este recunoscătoare că n-o bagi în seamă.
Treci mai departe şi grăbeşti pasul, dar nu se poate să nu te doară când auzi în spate:- Lasă-mă, fă, în pace, că-ti trag una acum!
Bianca, Adriana, Andreea, unde sunteţi voi, zânelor?
Nota: Articol preluat cu permisiune de pe www.asteapta.ro
Intr-o complicitate tacită, voi, toţi indrăgostiţii din clasă, inventaţi tot felul de jocuri în care eraţi obligaţi să vă ţineţi de mână – şi tu te nimereai întotdeauna lângă Ea, lângă Andreea, Roxana sau Violeta. Iţi aduci aminte şi acum, cu un tremur, cum stăteaţi spate în spate şi, la un semn, întorceaţi capetele brusc spre stânga sau spre dreapta. Dacă privirile voastre se întâlneau, vă sărutaţi. Aşa era jocul. Şi-l jucaţi în fiecare pauză.
In felul ăsta orele treceau repede şi abia aşteptai să te întorci la şcoală. Câteodată, neştiut de nimeni, te strecurai în toaletă, scoteai oglinda din buzunarul de la piept şi, cu primul tău pieptene, cel roz, ajustai pentru încă o oră coafura ta neascultătoare. Aveai multă poftă de viaţă şi puţina poftă de mâncare. In parte, asta e explicaţia că te simţeai atât de uşor, de imponderal, de imaterial…
Pe Ea n-ai mai văzut-o de mult. Idila ta n-a fost niciodată explicită. Ţi-au rămas nişte amintiri calde, aburinde şi acum după zece ani de la evenimente.
De curând v-aţi întâlnit întâmplător. Era tot ea, indiscutabil, dar parcă îi lipsea ceva. A rămas mică, bondoacă, dar nu asta e problema. Sigur, e oxigenată, e machiată gros, poartă colanţi din aceia verde fosforescent – dar ceea ce te-a şocat pe tine e altceva: n-are decât 23 de ani şi e consumată. Nu mai are nimic proaspăt, nimic inocent, nici mersul, nici privirea. Cauţi lucirea aia de căpriţă care altădată ţi-a luat minţile. Nimic. Nimic. Ochii ei au culoarea unei vulgarităţi resemnate.
Individul de lângă ea, prietenul ei probabil, îşi odihneşte mâna pe umerii ei ca pe un fotoliu. Privirile voastre se întâlnesc, dar vă faceţi că nu vă recunoaşteţi. Probabil că îţi este recunoscătoare că n-o bagi în seamă.
Treci mai departe şi grăbeşti pasul, dar nu se poate să nu te doară când auzi în spate:- Lasă-mă, fă, în pace, că-ti trag una acum!
Bianca, Adriana, Andreea, unde sunteţi voi, zânelor?
Nota: Articol preluat cu permisiune de pe www.asteapta.ro
miercuri, ianuarie 07, 2009
Awesome God - lyrics
When He rolls up His sleevesHe ain't just puttin' on the ritz(our God is an awesome God)There is thunder in His footstepsAnd lightning in His fist(our God is an awesome God)Well, the Lord wasn't jokingWhen He kicked 'em out of EdenIt wasn't for no reason that He shed his bloodHis return is very close and so you better be believingthat our God is an awesome GodREFRAINOur God(our God) is an awesome GodHe reigns(He reigns) from heaven aboveWith wisdom(with wisdom) pow'r and loveour God is an awesome GodAnd when the sky was starless in the void of the night (our God is an awesome God)He spoke into the darkness and created the light(our God is an awesome God)Judgment and wrath he poured out on SodomMercy and grace He gave us at the crossI hope that we have not too quickly forgotten thatour God is an awesome GodRefrain x3Our God is an awesome GodOur God is an awesome God (Our God is an awesome God)(Our God is an awesome God)
sâmbătă, decembrie 20, 2008
dorintze.
Titlu: Dorinte
Autor/Artist: Corina
Limba: Romana
In pragul acestui inceput de an sufletul meu, la fel ca al tuturor, aspira spre lucruri mai marete, mai bune, mai pline de implinire sufleteasca si fericire cu adevarat. Imi doresc atat de multe lucruri si parca mi-e si frica sa le transpun in cuvinte, de teama ca nu cumva sa le uit prea repede afundata in ingrijorari sau necazuri sau in agitatia acestei lumi.
Dar imi fac curaj si dorintele incep sa prinda forme in sufletul meu: - imi doresc mai mult decat orice, mai presus decat orice altceva, sa am o relatie tot mai apropiata cu Isus, sa ma indragostesc de El tot mai mult;
* - imi doresc sa-mi zidesc viata pe Cuvantul Lui, pe adevarurile eterne si nu pe psihologie, succes, motivatie sau pe relatari pline de inspiratie care pot fi bune dar nu ele sunt sursa vietii... EL ESTE SURSA VIETII!
* - imi doresc sa fiu un om integru, imi doresc ca ceea ce simt, gandesc, spun si fac sa fie la fel, sa fie una si acelasi lucru;
* - imi doresc sa citesc intreaga Biblie din nou si din nou, sa ma aprofundez in intelegerea ei si in aplicarea in fapte;
* - imi doresc slujirea autentica, in orice situatie m-as afla El sa fie dorinta mea suprema, bucuria mea in intristarea cea mai groaznica si dragostea mea in singuratatea cea mai mare.
Toate acestea sunt lucruri marete pe care le doresc din toata inima dar n-am puterea sa le fac. De aceea Il rog pe Tatal meu ceresc sa-mi dea putere, curaj, intelepciune de a lua decizii bune si o inima gata sa-I slujeasca in orice situatie. Fara El sunt NIMIC...
Dar imi fac curaj si dorintele incep sa prinda forme in sufletul meu: - imi doresc mai mult decat orice, mai presus decat orice altceva, sa am o relatie tot mai apropiata cu Isus, sa ma indragostesc de El tot mai mult;
* - imi doresc sa-mi zidesc viata pe Cuvantul Lui, pe adevarurile eterne si nu pe psihologie, succes, motivatie sau pe relatari pline de inspiratie care pot fi bune dar nu ele sunt sursa vietii... EL ESTE SURSA VIETII!
* - imi doresc sa fiu un om integru, imi doresc ca ceea ce simt, gandesc, spun si fac sa fie la fel, sa fie una si acelasi lucru;
* - imi doresc sa citesc intreaga Biblie din nou si din nou, sa ma aprofundez in intelegerea ei si in aplicarea in fapte;
* - imi doresc slujirea autentica, in orice situatie m-as afla El sa fie dorinta mea suprema, bucuria mea in intristarea cea mai groaznica si dragostea mea in singuratatea cea mai mare.
Toate acestea sunt lucruri marete pe care le doresc din toata inima dar n-am puterea sa le fac. De aceea Il rog pe Tatal meu ceresc sa-mi dea putere, curaj, intelepciune de a lua decizii bune si o inima gata sa-I slujeasca in orice situatie. Fara El sunt NIMIC...
*****Pentru a vedea online continutul mergeti aici: http://eseuri.resursecrestine.ro/eseuri-Dorinte-1365.htm
****preluat de pe site-ul: www.resursecrestine.ro
e Craciun...
E Craciun, e sarbatoare,Dar ma-ntreb, cu-ndoiala,În aceasta rece seara…Ce sarbatorim?
Serbam noi oare bradulSau poate mosul, clopoteii…Copiii cu colindulSau instalarea iernii?
Dar poate ca…Nici nu mai conteazaE sarbatoare, e CraciunulSi e asa frumos si bine!
Oricum sarbatoresc cu totii,Si magii, si pastorii,Chiar stelele din ceruriSarbatoresc si ele!
Si astfel toti, cu mic cu mare,Venira la serbare.Dar, din ceruri, deodata,Se înalta…Osanale!
Triumfator, se-apropieÎn slava si splendoare,Un mare Rege…dar oare cine-I?E…Sarbatoritul!
Multimea-nmarmurita…Îi cade la picioare,Si nu-i vina sa creada:- “N-o fi vreo aratare?!”
Îl stiau cu totii, însa,Mititel, înfasatelÎn scutec de bumbacel,Dormind în ieslea rece si saraca.
Ce-i drept trecura câtiva aniDe când începu serbarea,Si mai uitara, ca tot omul,Însa acuma…vai! e prea târziu!
Tu însa, mai ai acum înca o sansa!Regele vine, deja e pe drumSi-alaiu-I se-aude mai tare, tot mai tare:E iarasi Craciun, veniti la serbare!
Uita acum de toate, uita si de tine,Aceasta-i virtute, nu e-o rusine.Însa când vii la sarbatoareSa nu-L uiti pe El!
Deschide-ti inima crestine,Pleaca-ti genunchiul, priveste spre cerSi-n asta rece noapte,Serbeaza-L pe El!
***Scrisa de:Tudor Vlas
miercuri, decembrie 10, 2008
=Smells like cookies ^^" =
Ajunul Craciunului,in bucatarie lumina nu a mai fost stinsa de cateva ore bune.Era tarziu.Soarele apuse demult iar afara domnea un ger groaznic.Din bucatarie mama nu s-a clintit de jumatate de zi.Din bucatarie venea caldura insotita de miresmele prajiturilor obisnuite de sarbatori pe care mama obisnuieste sa le prepare[numai in ajunul sarbatorilor].Afara ningea,si ningea si ningea din nou far' incetare.De parca toata faina din bucataria mamei se asternea peste pamant.Bradul clickicea,beteala stralucea la lumina,globuletele atarnau mandre in brad iar fratele meu nu se misca de acolo in asteptarea lui "Mos Craciun" [imi venea sa-i zic ca nu exista nici un mos Craciun,dar m'ar fi omorat mama si pe deasupra nu m'ar fi crezut...Deci, ce rost avea?Imi doream atat de mult sa se maturizeze si sa nu mai faca precum un claun,dar apoi m'am gandit ca nu as mai fi avut pe seama cui sa ma distrez:-? .Plictiseala si linistea tulburata de cantecul instalatiei din brad se impleteau perfect si rezultau "O noapte minunata pentru un Craciun fericit" . Deci cum spuneam,plictiseala a fost esenta serii de Craciun...
Ajunul Craciunului,in bucatarie lumina nu a mai fost stinsa de cateva ore bune.Era tarziu.Soarele apuse demult iar afara domnea un ger groaznic.Din bucatarie mama nu s-a clintit de jumatate de zi.Din bucatarie venea caldura insotita de miresmele prajiturilor obisnuite de sarbatori pe care mama obisnuieste sa le prepare[numai in ajunul sarbatorilor].Afara ningea,si ningea si ningea din nou far' incetare.De parca toata faina din bucataria mamei se asternea peste pamant.Bradul clickicea,beteala stralucea la lumina,globuletele atarnau mandre in brad iar fratele meu nu se misca de acolo in asteptarea lui "Mos Craciun" [imi venea sa-i zic ca nu exista nici un mos Craciun,dar m'ar fi omorat mama si pe deasupra nu m'ar fi crezut...Deci, ce rost avea?Imi doream atat de mult sa se maturizeze si sa nu mai faca precum un claun,dar apoi m'am gandit ca nu as mai fi avut pe seama cui sa ma distrez:-? .Plictiseala si linistea tulburata de cantecul instalatiei din brad se impleteau perfect si rezultau "O noapte minunata pentru un Craciun fericit" . Deci cum spuneam,plictiseala a fost esenta serii de Craciun...
====D0ua cuie...====
Doua cuie
de Marcel Vasilache
N-au fost de-ajuns doua cuie sub priviri de hoti In strigatul multimii pierduta. N-au fost de-ajuns patru cuie Sa sape-n inima Mariei genunchiul crucii Cu tot cu mangaierea ieslei in lacrimi de magi. N-a fost de ajuns coroana de spini Sa-mi spele-n val suspinul asteptarii Cu plans ce-avea sa doara, Cu buze de otet sa ne adape setea… Amurg in care tot El sfarsind sa-nceapa iarasi, Samanta de urmasi spalati cu voaluri albe. N-au fost de ajuns pocnete de bice Sa nu-si plece genunchii ca sa cheme Doisprezece legiuni de ingeri. Pe-obrazul lacrimii incepuse sa inece Nisip cu boabe de pacate Si-n a uitarii mare crucea sa le sigileze. N-au fost de-ajuns capetenii Sa poata sugruma tacerea, Ce cant va izvora odata Cand lumea o s-o judece, Iar noi, Mireasa-n pragul rapirii Pe norii ce-n albastru alta data, Cuptoare ce acoperi seninul binecuvantarii, Vor fi atunci covoare de rasete Caci ne vom strange Mirele in brate.
de Marcel Vasilache
N-au fost de-ajuns doua cuie sub priviri de hoti In strigatul multimii pierduta. N-au fost de-ajuns patru cuie Sa sape-n inima Mariei genunchiul crucii Cu tot cu mangaierea ieslei in lacrimi de magi. N-a fost de ajuns coroana de spini Sa-mi spele-n val suspinul asteptarii Cu plans ce-avea sa doara, Cu buze de otet sa ne adape setea… Amurg in care tot El sfarsind sa-nceapa iarasi, Samanta de urmasi spalati cu voaluri albe. N-au fost de ajuns pocnete de bice Sa nu-si plece genunchii ca sa cheme Doisprezece legiuni de ingeri. Pe-obrazul lacrimii incepuse sa inece Nisip cu boabe de pacate Si-n a uitarii mare crucea sa le sigileze. N-au fost de-ajuns capetenii Sa poata sugruma tacerea, Ce cant va izvora odata Cand lumea o s-o judece, Iar noi, Mireasa-n pragul rapirii Pe norii ce-n albastru alta data, Cuptoare ce acoperi seninul binecuvantarii, Vor fi atunci covoare de rasete Caci ne vom strange Mirele in brate.
LOoL --.--"
-the story people- December 5th, 2008
Mom and I were waiting (and waiting, and waiting, and waiting) for Mickee and Dad to come home, but they just weren't coming! So, since it was fairly nice out, I told her to take a picture with me, in the middle of the street. And she said that I was crazy. But we did it anyways. Only one car came, and they just so happened to be our neighbors...LOL. And then Dad came home, and drive right next to us, to our house. and on our LAST shot (this one) we FINALLY got us both jumping in the air. And I love it. It surely doesn't compare to yesterday's picture though, sorry..
We went Christmas shopping today! I got everything for everyone except for Sam and my Dad. And I can't get that stuff until I get paid next. And it won't be much payment...because I took a sick day (ack! i hate being sick), and had a week off for Texas. So, yeah. Hopefully I don't have to be TOO cheap on their presents. That would make me feel really bad.
Mickee already gave me my Christmas present. It is a coat, that I love. :D YAY! And I was going to put it in my shot tomorrow (which will hopefully be super awesome again...) but it's sposed to be almost 60 degrees tomorrow.Stuff like that only happens in Colorado. What the beep.
"LOOK MEL! they're all yellow and red!""WHOA! that's SO cool!""hmhmhm, that's because I ate all the purple ones!"
How was YALL'S days?
Mom and I were waiting (and waiting, and waiting, and waiting) for Mickee and Dad to come home, but they just weren't coming! So, since it was fairly nice out, I told her to take a picture with me, in the middle of the street. And she said that I was crazy. But we did it anyways. Only one car came, and they just so happened to be our neighbors...LOL. And then Dad came home, and drive right next to us, to our house. and on our LAST shot (this one) we FINALLY got us both jumping in the air. And I love it. It surely doesn't compare to yesterday's picture though, sorry..
We went Christmas shopping today! I got everything for everyone except for Sam and my Dad. And I can't get that stuff until I get paid next. And it won't be much payment...because I took a sick day (ack! i hate being sick), and had a week off for Texas. So, yeah. Hopefully I don't have to be TOO cheap on their presents. That would make me feel really bad.
Mickee already gave me my Christmas present. It is a coat, that I love. :D YAY! And I was going to put it in my shot tomorrow (which will hopefully be super awesome again...) but it's sposed to be almost 60 degrees tomorrow.Stuff like that only happens in Colorado. What the beep.
"LOOK MEL! they're all yellow and red!""WHOA! that's SO cool!""hmhmhm, that's because I ate all the purple ones!"
How was YALL'S days?
January 3rd,2008
Săptămâna de rugăciune a bisericilor baptiste
* ianuarie 5
*by Emanuel Iacob
Saptamana de rugaciune: 3-10 ianuarie 2010 „SA FIM PLACUTI LUI DUMNEZEU”
1. Închinarea placuta lui Dumnezeu (duminica – 3 ianuarie)
Text biblic: Ioan 4:21-24; Isaia 6:1-7; Apocalipsa 5: 6-14.Închinarea adevarata este inspirata din Scriptura si nu din obiceiurile sau preferintele oamenilor nemantuiti. În vremea de acum sunt multe tendinte si modele lumesti de închinare care afecteaza în mod negativ închinarea din biserica. Modelul îngerilor si al sfintilor din cer, asa cum relateaza Scriptura, ne arata care este modelul si continutul închinarii placute lui Dumnezeu. În lumina învataturilor din Scriptura suntem chemati la rugaciune de multumire si cerere.
Multumire:- multumim lui Dumnezeu pentru revelatia Scripturii cu privire la închinare,- multumim lui Dumnezeu pentru calauzirea Duhului Sfant în întelegerea Scripturii;- multumim lui Dumnezeu pentru toti închinatorii adevarati.
Cerere:- ne rugam pentru toate bisericile baptiste sa pastreze evlavia si reverenta în închinare;- ne rugam pentru toti tinerii si pentru toate formatiile care slujesc, sa aduca lui Dumnezeu o închinare biblica;-ne rugam pentru discernamant spiritual pentru a putea deosebi lucrurile sfinte de cele lumesti.
2. Calea placua lui Dumnezeu (luni – 4 ianuarie)
Text biblic: Matei 7: 13-29; Iuda 17-25; 1 Corinteni 11:1.Calea pe care merg cei mantuiti este croita de Domnul Isus si se numeste “Calea îngusta.” Întotdeauna omul firesc a dorit sa largeasca si sa modifice dupa placul lui calea Domnului. În vremea noastra este nevoie sa redescoperim calea îngusta a mantuirii. În lumina textelor din Scriptura suntem chemati la rugaciuni de multumire si cerere.
Multumire:- pentru învatatura clara a Scripturii cu privire la calea mantuirii;- pentru exemplele de oameni ai lui Dumnezeu care au mers pe aceasta cale;- pentru toti predicatorii, învatatorii si parintii care îi învata pe cei tineri în credinta sa tina calea Domnului.Cerere:- ne rugam ca bisericile sa ramana statornice pe calea îngusta si sa nu accepte calea larga a lumii;- ne rugam pentru toti conducatorii spirituali sa propovaduiasca si sa ramana pe calea îngusta;- ne rugam pentru discernamant spiritual pentru a putea deosebi calea îngusta de calea larga în vremea de acum.
3. Credinta placuta lui Dumnezeu (marti – 5 ianuarie )
Text biblic: 1 Timotei 1: 1-5, 18-19; 2 Timotei 1: 1-5; Iacov 2:14-23.Credinta adevarata în Domnul Isus este bazata pe Sfanta Scriptura si se pastreaza într-o inima curata. Daca credinta este prefacuta, ea va perverti cugetul, iar daca oamenii au un cuget murdar se vor lepada de credinta. Credinta adevarata a fost data sfintilor odata pentru totdeauna si ea trebuie pastrata asa cum a fost data de Domnul si Mantuitorul nostru. În lumina Scripturii suntem chemati la rugaciuni de multumire si cerere.
Multumire:- pentru Sfanta Scriptura inspirata de Duhul Sfant si pastrata prin harul lui Dumnezeu pana în ziua de azi;- pentru Domnul Isus Hristos care este Capetenia si Desavarsirea credintei noastre (Evrei 12: 1-2);- pentru toti înaintasii care au pazit credinta biblica nealterata.
Cerere:- ne rugam pentru toti slujitorii duhovnicesti ca sa pastreze credinta neprefacuta si un cuget curat;- ne rugam ca Domnul sa pazeasca bisericile de învatatori mincinosi care prin vorbele si faptele lor se abat de la Cuvantul Scripturii;- ne rugam pentru credinciosi sa aibe o credinta însotita de fapte bune;- ne rugam ca la sarbatori si la evanghelizarile din anul acesta multi oameni sa vina la credinta adevarata.
4. Darnicia placuta lui Dumnezeu (miercuri – 6 ianuarie)
Text biblic: Evrei 13:12-16; 2 Corinteni 8:1-7; 2 Corinteni 9:5-7; Maleahi 3:8-12.Natura umana este egoista atat în relatiile cu semenii cat si în relatiile cu Dumnezeu. Ne place mai mult sa primim decat sa daruim altora. Omul mantuit are o natura noua care se manifesta si prin darnicie. În vreme de criza economica se vede mult mai frumos caracterul altruist al copiilor lui Dumnezeu. În baza textelor din Scriptura suntem chemati la rugaciuni de multumire si cerere.
Multumire:- multumim lui Dumnezeu pentru darul Lui nespus de mare – Isus Hristos, Domnul si Mantuitorul nostru;- multumim lui Dumnezeu pentru painea de toate zilele;- multumim lui Dumnezeu pentru darnicia celor care sustin lucrarea Evangheliei.
Cerere:- ne rugam pentru pocainta celor carora nu le pasa de lucrarea Evangheliei;- ne rugam pentru lumina spirituala în problema zeciuielii;- ne rugam pentru binecuvantarea celor care dau cu bucurie din resursele lor materiale.
5. Vorbirea placuta lui Dumnezeu (joi – 7 ianuarie)
Text biblic: Efeseni 4: 29-31; Efeseni 5:4; Coloseni 4:6; Iacov 3:1-18; 1 Petru 4:10-11.Vorbele noastre pot zidi sau darama vietile celor din jur. Gura noastra poate fi în slujba lui Dumnezeu sau a diavolului. În fiecare zi, oamenii rostesc zeci de mii de cuvinte. Cate dintre ele sunt placute lui Dumnezeu? În lumina Scripturii suntem chemati la rugaciuni de multumire si cerere.
Multumire:- pentru accesul liber la Cuvantul lui Dumnezeu;- pentru lucrarea Cuvantului în mintea si inima omului (Evrei 4:12-13);- pentru oamenii cu vorbire duhovniceasca;
Cerere:- ne rugam ca Domnul sa ne ierte de orice cuvant nefolositor rostit în familie, în biserica si societate;- ne rugam ca Domnul sa ne dea putere sa ne controlam vorbele;- ne rugam pentru toti cei care vorbesc în Biserica sa vorbeasca numai Cuvintele lui Dumnezeu.
6. Relatiile placute lui Dumnezeu (vineri – 8 ianuarie)
Text biblic: Psalmul 1; Matei 5:43-48; Matei 6:9-15; Romani 12:9-21; 1 Corinteni 5:9-13; 2 Corinteni 6:14-18.În firea pamanteasca oamenii au relatii tensionate si dusmanoase, sau egoiste. Omul mantuit se relationeaza la ceilalti oameni dupa Cuvantul lui Dumnezeu cu dragoste si discernamant. Credinciosul doreste mantuirea pacatosului dar nu se asociaza cu pacatele lui. Credinciosul cauta partasia oamenilor evlaviosi. În lumina Scripturii suntem chemati la rugaciuni de multumire si cerere.
Multumire:- pentru lumina Scripturii în problema relatiilor cu semenii;- pentru modelul Domnului Isus;- pentru marturia frumoasa a oamenilor lui Dumnezeu.
Cerere:- ne rugam pentru pocainta în legatura cu relatiile nebiblice;- ne rugam pentru credinciosii care sunt ispititi sa se casatoreasca în lume;- ne rugam pentru restabilirea biblica a relatiilor nepotrivite din familie, biserica si societate;- ne rugam pentru întarirea partasiei fratesti în biserica.
7. Slujirea placuta lui Dumnezeu (sambata – 9 ianuarie)
Text biblic: Matei 28:16-20; Ioan 17:4; Fapte 1:8; Fapte 8:1-4; Romani 12:3-8, 16; Coloseni 3:17, 23-25.Dumnezeu cheama fiecare copil al Lui sa fie dedicat slujirii în biserica atat pentru zidirea altora cat si pentru mantuirea celor pierduti. Fiecare forma de slujire trebuie sa fie motivata de dorinta de a-L slavi pe Dumnezeu. Tendinta firii pamantesti este sa slujim pentru slava noastra. În lumina Scripturii suntem chemati la rugaciuni de multumire si cerere.
Multumire:- pentru exemplul Domnului Isus care L-a proslavit pe Tatal prin lucrarea Lui;- pentru învatatura Scripturii cu privire la slujire cu lepadare de sine;- pentru slujitorii curati si sinceri care lucreaza pentru slava lui Dumnezeu;
Cerere:- ne rugam pentru iertarea pacatului mandriei în slujire;- ne rugam pentru iertarea pacatului nepasarii fata de lucrarea Evangheliei;- ne rugam ca Domnul sa scoata noi generatii de lucratori pe ogorul Evangheliei.
8. Finalul placut lui Dumnezeu (duminica – 10 ianuarie)
Text biblic: Luca 23:35-47; Fapte 7:55-60; Filipeni 1:20-30; 2 Timotei 4:7-8; Evrei 13:7; Numeri 23:10; Psalmul 116:15; Apocalipsa 14:13.Noi am fost creati si mantuiti pentru slava lui Dumnezeu. Finalul vietii noastre are o importanta deosebita în planul lui Dumnezeu. Un sfarsit bun aduce slava lui Dumnezeu si îmbarbatare pentru biserica. În lumina învataturilor Scripturii cu privire la finalul vietii noastre suntem chemati la rugaciuni de multumire si cerere.
Multumire:- pentru nadejdea vie a celui credincios cu privire la viata dupa moarte;- pentru exemplul Domnului Isus în ceasul mortii;- pentru exemplul martirilor si al oamenilor lui Dumnezeu care au avut un final glorios în biruinta asupra lumii si a pacatului.
Cerere:- ne rugam pentru cei bolnavi sa vina la pocainta si credinta pentru a experimenta harul lui Dumnezeu aici si toata vesnicia;-ne rugam pentru toti cei care sunt în suferinta sa fie întariti în credinta si sa-L slaveasca pe Dumnezeu;- ne rugam pentru toti cei care în vremea aceasta sunt prigoniti pentru credinta sa ramana tari pana la capat;- ne rugam pentru toti copiii Domnului sa ramana credinciosi pana la moarte si sa încheie cu bine alergarea pentru slava lui Dumnezeu.
Pastor Paul NegrutVicepresedintele Cultului Baptist cu educatia biblica
* ianuarie 5
*by Emanuel Iacob
Saptamana de rugaciune: 3-10 ianuarie 2010 „SA FIM PLACUTI LUI DUMNEZEU”
1. Închinarea placuta lui Dumnezeu (duminica – 3 ianuarie)
Text biblic: Ioan 4:21-24; Isaia 6:1-7; Apocalipsa 5: 6-14.Închinarea adevarata este inspirata din Scriptura si nu din obiceiurile sau preferintele oamenilor nemantuiti. În vremea de acum sunt multe tendinte si modele lumesti de închinare care afecteaza în mod negativ închinarea din biserica. Modelul îngerilor si al sfintilor din cer, asa cum relateaza Scriptura, ne arata care este modelul si continutul închinarii placute lui Dumnezeu. În lumina învataturilor din Scriptura suntem chemati la rugaciune de multumire si cerere.
Multumire:- multumim lui Dumnezeu pentru revelatia Scripturii cu privire la închinare,- multumim lui Dumnezeu pentru calauzirea Duhului Sfant în întelegerea Scripturii;- multumim lui Dumnezeu pentru toti închinatorii adevarati.
Cerere:- ne rugam pentru toate bisericile baptiste sa pastreze evlavia si reverenta în închinare;- ne rugam pentru toti tinerii si pentru toate formatiile care slujesc, sa aduca lui Dumnezeu o închinare biblica;-ne rugam pentru discernamant spiritual pentru a putea deosebi lucrurile sfinte de cele lumesti.
2. Calea placua lui Dumnezeu (luni – 4 ianuarie)
Text biblic: Matei 7: 13-29; Iuda 17-25; 1 Corinteni 11:1.Calea pe care merg cei mantuiti este croita de Domnul Isus si se numeste “Calea îngusta.” Întotdeauna omul firesc a dorit sa largeasca si sa modifice dupa placul lui calea Domnului. În vremea noastra este nevoie sa redescoperim calea îngusta a mantuirii. În lumina textelor din Scriptura suntem chemati la rugaciuni de multumire si cerere.
Multumire:- pentru învatatura clara a Scripturii cu privire la calea mantuirii;- pentru exemplele de oameni ai lui Dumnezeu care au mers pe aceasta cale;- pentru toti predicatorii, învatatorii si parintii care îi învata pe cei tineri în credinta sa tina calea Domnului.Cerere:- ne rugam ca bisericile sa ramana statornice pe calea îngusta si sa nu accepte calea larga a lumii;- ne rugam pentru toti conducatorii spirituali sa propovaduiasca si sa ramana pe calea îngusta;- ne rugam pentru discernamant spiritual pentru a putea deosebi calea îngusta de calea larga în vremea de acum.
3. Credinta placuta lui Dumnezeu (marti – 5 ianuarie )
Text biblic: 1 Timotei 1: 1-5, 18-19; 2 Timotei 1: 1-5; Iacov 2:14-23.Credinta adevarata în Domnul Isus este bazata pe Sfanta Scriptura si se pastreaza într-o inima curata. Daca credinta este prefacuta, ea va perverti cugetul, iar daca oamenii au un cuget murdar se vor lepada de credinta. Credinta adevarata a fost data sfintilor odata pentru totdeauna si ea trebuie pastrata asa cum a fost data de Domnul si Mantuitorul nostru. În lumina Scripturii suntem chemati la rugaciuni de multumire si cerere.
Multumire:- pentru Sfanta Scriptura inspirata de Duhul Sfant si pastrata prin harul lui Dumnezeu pana în ziua de azi;- pentru Domnul Isus Hristos care este Capetenia si Desavarsirea credintei noastre (Evrei 12: 1-2);- pentru toti înaintasii care au pazit credinta biblica nealterata.
Cerere:- ne rugam pentru toti slujitorii duhovnicesti ca sa pastreze credinta neprefacuta si un cuget curat;- ne rugam ca Domnul sa pazeasca bisericile de învatatori mincinosi care prin vorbele si faptele lor se abat de la Cuvantul Scripturii;- ne rugam pentru credinciosi sa aibe o credinta însotita de fapte bune;- ne rugam ca la sarbatori si la evanghelizarile din anul acesta multi oameni sa vina la credinta adevarata.
4. Darnicia placuta lui Dumnezeu (miercuri – 6 ianuarie)
Text biblic: Evrei 13:12-16; 2 Corinteni 8:1-7; 2 Corinteni 9:5-7; Maleahi 3:8-12.Natura umana este egoista atat în relatiile cu semenii cat si în relatiile cu Dumnezeu. Ne place mai mult sa primim decat sa daruim altora. Omul mantuit are o natura noua care se manifesta si prin darnicie. În vreme de criza economica se vede mult mai frumos caracterul altruist al copiilor lui Dumnezeu. În baza textelor din Scriptura suntem chemati la rugaciuni de multumire si cerere.
Multumire:- multumim lui Dumnezeu pentru darul Lui nespus de mare – Isus Hristos, Domnul si Mantuitorul nostru;- multumim lui Dumnezeu pentru painea de toate zilele;- multumim lui Dumnezeu pentru darnicia celor care sustin lucrarea Evangheliei.
Cerere:- ne rugam pentru pocainta celor carora nu le pasa de lucrarea Evangheliei;- ne rugam pentru lumina spirituala în problema zeciuielii;- ne rugam pentru binecuvantarea celor care dau cu bucurie din resursele lor materiale.
5. Vorbirea placuta lui Dumnezeu (joi – 7 ianuarie)
Text biblic: Efeseni 4: 29-31; Efeseni 5:4; Coloseni 4:6; Iacov 3:1-18; 1 Petru 4:10-11.Vorbele noastre pot zidi sau darama vietile celor din jur. Gura noastra poate fi în slujba lui Dumnezeu sau a diavolului. În fiecare zi, oamenii rostesc zeci de mii de cuvinte. Cate dintre ele sunt placute lui Dumnezeu? În lumina Scripturii suntem chemati la rugaciuni de multumire si cerere.
Multumire:- pentru accesul liber la Cuvantul lui Dumnezeu;- pentru lucrarea Cuvantului în mintea si inima omului (Evrei 4:12-13);- pentru oamenii cu vorbire duhovniceasca;
Cerere:- ne rugam ca Domnul sa ne ierte de orice cuvant nefolositor rostit în familie, în biserica si societate;- ne rugam ca Domnul sa ne dea putere sa ne controlam vorbele;- ne rugam pentru toti cei care vorbesc în Biserica sa vorbeasca numai Cuvintele lui Dumnezeu.
6. Relatiile placute lui Dumnezeu (vineri – 8 ianuarie)
Text biblic: Psalmul 1; Matei 5:43-48; Matei 6:9-15; Romani 12:9-21; 1 Corinteni 5:9-13; 2 Corinteni 6:14-18.În firea pamanteasca oamenii au relatii tensionate si dusmanoase, sau egoiste. Omul mantuit se relationeaza la ceilalti oameni dupa Cuvantul lui Dumnezeu cu dragoste si discernamant. Credinciosul doreste mantuirea pacatosului dar nu se asociaza cu pacatele lui. Credinciosul cauta partasia oamenilor evlaviosi. În lumina Scripturii suntem chemati la rugaciuni de multumire si cerere.
Multumire:- pentru lumina Scripturii în problema relatiilor cu semenii;- pentru modelul Domnului Isus;- pentru marturia frumoasa a oamenilor lui Dumnezeu.
Cerere:- ne rugam pentru pocainta în legatura cu relatiile nebiblice;- ne rugam pentru credinciosii care sunt ispititi sa se casatoreasca în lume;- ne rugam pentru restabilirea biblica a relatiilor nepotrivite din familie, biserica si societate;- ne rugam pentru întarirea partasiei fratesti în biserica.
7. Slujirea placuta lui Dumnezeu (sambata – 9 ianuarie)
Text biblic: Matei 28:16-20; Ioan 17:4; Fapte 1:8; Fapte 8:1-4; Romani 12:3-8, 16; Coloseni 3:17, 23-25.Dumnezeu cheama fiecare copil al Lui sa fie dedicat slujirii în biserica atat pentru zidirea altora cat si pentru mantuirea celor pierduti. Fiecare forma de slujire trebuie sa fie motivata de dorinta de a-L slavi pe Dumnezeu. Tendinta firii pamantesti este sa slujim pentru slava noastra. În lumina Scripturii suntem chemati la rugaciuni de multumire si cerere.
Multumire:- pentru exemplul Domnului Isus care L-a proslavit pe Tatal prin lucrarea Lui;- pentru învatatura Scripturii cu privire la slujire cu lepadare de sine;- pentru slujitorii curati si sinceri care lucreaza pentru slava lui Dumnezeu;
Cerere:- ne rugam pentru iertarea pacatului mandriei în slujire;- ne rugam pentru iertarea pacatului nepasarii fata de lucrarea Evangheliei;- ne rugam ca Domnul sa scoata noi generatii de lucratori pe ogorul Evangheliei.
8. Finalul placut lui Dumnezeu (duminica – 10 ianuarie)
Text biblic: Luca 23:35-47; Fapte 7:55-60; Filipeni 1:20-30; 2 Timotei 4:7-8; Evrei 13:7; Numeri 23:10; Psalmul 116:15; Apocalipsa 14:13.Noi am fost creati si mantuiti pentru slava lui Dumnezeu. Finalul vietii noastre are o importanta deosebita în planul lui Dumnezeu. Un sfarsit bun aduce slava lui Dumnezeu si îmbarbatare pentru biserica. În lumina învataturilor Scripturii cu privire la finalul vietii noastre suntem chemati la rugaciuni de multumire si cerere.
Multumire:- pentru nadejdea vie a celui credincios cu privire la viata dupa moarte;- pentru exemplul Domnului Isus în ceasul mortii;- pentru exemplul martirilor si al oamenilor lui Dumnezeu care au avut un final glorios în biruinta asupra lumii si a pacatului.
Cerere:- ne rugam pentru cei bolnavi sa vina la pocainta si credinta pentru a experimenta harul lui Dumnezeu aici si toata vesnicia;-ne rugam pentru toti cei care sunt în suferinta sa fie întariti în credinta si sa-L slaveasca pe Dumnezeu;- ne rugam pentru toti cei care în vremea aceasta sunt prigoniti pentru credinta sa ramana tari pana la capat;- ne rugam pentru toti copiii Domnului sa ramana credinciosi pana la moarte si sa încheie cu bine alergarea pentru slava lui Dumnezeu.
Pastor Paul NegrutVicepresedintele Cultului Baptist cu educatia biblica
=Goodbye Autumn- Welcome back winter =
Goodbye Autumn...The weather today was SO COLD!!! Alright, it was like 50-something and the sun was peeking through the clouds, but there was a cold breezeand for sunny Ploiesti, it was freezing! ;) I think the problem is moreso that I do not have clothes for weather like this (I wore sandals, jeans, and a tank top under a knit sweater with huge holes in it to work today!) Is it summer yet!?!?!?!?
Goodbye fall... Helloooooo winter!!! 8 days until Winter Begins!!!
DAY NINE OF CHRISTMAS COUNTDOWN 2008!!! (I am reallllllly stretching this one!!! Christmas happens in winter, and this is a hello to winter picture........??? Come on!)
Goodbye fall... Helloooooo winter!!! 8 days until Winter Begins!!!
DAY NINE OF CHRISTMAS COUNTDOWN 2008!!! (I am reallllllly stretching this one!!! Christmas happens in winter, and this is a hello to winter picture........??? Come on!)
marți, decembrie 02, 2008
fumatul si sanatatea.
Fumatul si sanatatea
Despre nocivitatea fumatului -fumul de tigara contine 4000 de substante nocive, dintre care peste 40 sunt cancerigene; la cateva secunde dupa primul fum substantele cancerigene intra in plamani, iar dupa cateva minute ritmul inimii si tensiunea cresc, laringele si ochii se irita si monoxidul de carbon intra in sange. -peste 80% din cazurile de cancer pulmonar apar la fumatori, al caror risc de a face aceasta boala este de 10 ori mai crescut decat la nefumatori; -riscul de a face infarct miocardic este dublu pentru cei care fumeaza; -copiii nascuti din parinti fumatori sunt mai predispusi sa faca pneumonie sau bronsita in primul an de viata; -cei care sunt casatoriti cu o persoana fumatoare sunt de 4 ori mai predispusi sa moara de cancer pulmonar, datorita fumatului pasiv; -fumatul favorizeaza aparitia cancerului de buze, limba, laringe, esofag, vezica, stomac; -o tigare arde in medie 12 minute, timp in care polueaza mediul inconjurator, obligandu-i pe cei din jur sa "fumeze" pasiv; -fiecare tigara fumata va scurteaza viata cu 14 minute si jumatate; -riscul de a avea un atac de inima este de 250 de ori mai mare daca fumezi; -riscul de a te expune la emfizem pulmonar este de 80 de ori mai mare daca fumezi; -fumatul cauzeaza o respiratie neplacuta, ingalbeneste dantura, ingrasa parul, imbacseste hainele, lasa pete galbene pe degete si buze, grabeste aparitia ridurilor, scade rezistenta la raceala si gripa; -o persoana care fumeaza timp de un an un pachet de tigari pe zi va avea un litru de gudron depozitat in plamani. Cateva sfaturi pentru a renunta la fumat -anunta-ti prietenii si familia ca te lasi de fumat; promisiunea publica iti va intari vointa; -nu te gandi ca renunti pentru totdeauna, renunta doar pentru o zi, apoi repeta aceasta pentru fiecare zi; -elimina toate lucrurile din jurul tau care ti-ar putea aminti de fumat: tigari, scrumiere, brichete etc. -fa-ti o provozie de morcovi, pastile mentolate, guma de mestecat fara zahar, etc., de care sa te poti folosi cand simti nevoia sa fumezi; -cu banii pe care ii economisesti dupa prima saptamana de renuntat la fumat cumpara-ti ceva ce iti doreai de mult; -aminteste-ti ca peste 30 de milioane de oameni au reusit sa se lase de fumat.
Despre nocivitatea fumatului -fumul de tigara contine 4000 de substante nocive, dintre care peste 40 sunt cancerigene; la cateva secunde dupa primul fum substantele cancerigene intra in plamani, iar dupa cateva minute ritmul inimii si tensiunea cresc, laringele si ochii se irita si monoxidul de carbon intra in sange. -peste 80% din cazurile de cancer pulmonar apar la fumatori, al caror risc de a face aceasta boala este de 10 ori mai crescut decat la nefumatori; -riscul de a face infarct miocardic este dublu pentru cei care fumeaza; -copiii nascuti din parinti fumatori sunt mai predispusi sa faca pneumonie sau bronsita in primul an de viata; -cei care sunt casatoriti cu o persoana fumatoare sunt de 4 ori mai predispusi sa moara de cancer pulmonar, datorita fumatului pasiv; -fumatul favorizeaza aparitia cancerului de buze, limba, laringe, esofag, vezica, stomac; -o tigare arde in medie 12 minute, timp in care polueaza mediul inconjurator, obligandu-i pe cei din jur sa "fumeze" pasiv; -fiecare tigara fumata va scurteaza viata cu 14 minute si jumatate; -riscul de a avea un atac de inima este de 250 de ori mai mare daca fumezi; -riscul de a te expune la emfizem pulmonar este de 80 de ori mai mare daca fumezi; -fumatul cauzeaza o respiratie neplacuta, ingalbeneste dantura, ingrasa parul, imbacseste hainele, lasa pete galbene pe degete si buze, grabeste aparitia ridurilor, scade rezistenta la raceala si gripa; -o persoana care fumeaza timp de un an un pachet de tigari pe zi va avea un litru de gudron depozitat in plamani. Cateva sfaturi pentru a renunta la fumat -anunta-ti prietenii si familia ca te lasi de fumat; promisiunea publica iti va intari vointa; -nu te gandi ca renunti pentru totdeauna, renunta doar pentru o zi, apoi repeta aceasta pentru fiecare zi; -elimina toate lucrurile din jurul tau care ti-ar putea aminti de fumat: tigari, scrumiere, brichete etc. -fa-ti o provozie de morcovi, pastile mentolate, guma de mestecat fara zahar, etc., de care sa te poti folosi cand simti nevoia sa fumezi; -cu banii pe care ii economisesti dupa prima saptamana de renuntat la fumat cumpara-ti ceva ce iti doreai de mult; -aminteste-ti ca peste 30 de milioane de oameni au reusit sa se lase de fumat.
joi, noiembrie 27, 2008
Oare de ce nu imi este dor?!
Imi este dor de zilele calduroase de vara,cand nu faceam altceva decat sa stau cu prietenele mele degeaba sa ne bata soarele in ochi.Imi este dor de zilele in care nu aveam grija scolii si a notei de maine.Imi este dor de zilele in care nu ploua si era cald afara.Imi este dor de prieteni mei.Imi este dor de zilele in care nu era nevoie sa stau sa scriu,sa invat,sa ma confrunt cu profesori ce iti doresc note cat mai mici.Imi este dor de zilele calde de vacanta, de acele zile calde in care nu era nevoie sa ies afara cu 3 plovere si 5 geci.Zile frumoase,si char si cele ploioase care racoreau betonul incins de soarele fierbinte.Da!De voi imi este dor.De vacanta imi este dor!De amorteala vacantei de vara.Imi este dor de zilele ce au trecut!>:D<
sâmbătă, noiembrie 22, 2008
un ceva.
Imi plac cu adevarat aceste creati pline de imaginatie .Atunci cand imaginatia,arta,talentul si indemanarea se impletesc impreuna ies niste lucruri inedite si deosebite, unice.Chestiile acestea sunt grozave deoarece au fost facute manual,cu rabdare,indemanare ,placere si nu in scopul de a face bani sau a fi faimos sau mai stiu eu ce alte scopuri. Aceste accesori,traisti si potofele sunt facute din materiale d'alea normale rezistente si sexi colorate[:X]. Artista,creatoarea acestor minunatii["mini Dumnezeul jucariilor"] este Alina[Coman] ,o fata caruia nu ia fost frica sa munceasca,sa lucreze, sa investeasca doar pentru satisfactia de a vedea ca oamenii ii admira creatiile.Si-a creeat singura o "lume a monstruletiilor" in care intra cine vrea. E altceva decat vechile "papusi barbie" sau "ursuletzi de plush".Sunt creaturi noi,deosebite ce atrag atentia celor ce le plac lucrurile deosebite,muncite,chiar ciudate.
Talent,arta si imaginatie
~ Va plac? Vreti sa cumparati?:: Click unul dintre linkurile de mai sus[:>] sau add in your messenger list : alinacmn@yahoo.com ;)
[i really like this "CHESTII GENIALE ~:x] ::~
sâmbătă, noiembrie 08, 2008
The Kids from Room 402[English version]
The Kids from Room 402 is a television program that originally aired on Fox Family in the USA starting in 1999, previously aired on Teletoon, and currently airs in the UK.
The show is focused primarily on the students from Room 402, as the title implies. Miss Graves, the teacher, is usually shown as an interlocutor in the problems and injustices that are afflicted upon the students, whether the dilemmas be internal or external. Each show usually ends with a substantiated moral or lesson resulting from such aforementioned situations.
The show is based on the popular children's book The Kids from Room 402 by Betty Paraskevas and Michael Paraskevas. It was developed for television by Cindy Begel and Lesa Kite who wrote all 48 episodes.
The show is focused primarily on the students from Room 402, as the title implies. Miss Graves, the teacher, is usually shown as an interlocutor in the problems and injustices that are afflicted upon the students, whether the dilemmas be internal or external. Each show usually ends with a substantiated moral or lesson resulting from such aforementioned situations.
The show is based on the popular children's book The Kids from Room 402 by Betty Paraskevas and Michael Paraskevas. It was developed for television by Cindy Begel and Lesa Kite who wrote all 48 episodes.
===============Characters===============
~Nancy Francis - Nancy is the red-head with the glasses, you see Nancy is always trying to fit in with the other girls and is always is helping out Jessie because she sees him being picked on a lot. Nancy is a good kid but bossy and she usually gets up to mischief and that's what gets her in trouble. She is always trying to befriend Penny, but can never achieve that goal, and will sometimes end up being "friends" with Polly McShane who she resists instead.
~Jesse McCoy - Jesse is not the smartest kids from school, and he is often picked on by friends (including Vinnie) because of the way his mother treats him like a baby. Whenever he has a task or a homework to do, he usually gets out of it by telling a lie to Miss Graves, but she catches on and gives him different punishments. Jesse is bald and wears an orange sweater with blue jeans.
~Penny Grant - Penny is one of the wealthiest girls in the entire school. Penny is not a snob just because she is one of the richest kids in town. She is very nice and has blonde hair that helps her fit in very nicely. Nancy is always near her because of how wealthy she is but sometimes Penny doesn't even realize that she is rich.
~Vinnie Nasta - Vinnie is the bully of the bunch. He is a tall boy who likes to pull pranks on people. Vinnie is always found wearing a football shirt and spiked up black hair. Vinnie always has some eggs with him to chuck at the innocent kids of the school. He is also friends with Jesse, and the two pull pranks together on occasion.
~Freddie Fay - Freddie is sadly also picked on and teased like Jessie. Freddie is basically classified as a nerd in the school and he doesn't like that at all. He has glasses, black hair, wears a yellow shirt and sticks out as an easily found school nerd.
~Polly McShane - Polly, a proud Lithuanian, is a big girl who is a 'teacher's pet'. Polly is the teacher's pet and looks very like it too. Polly is very smart and has glasses, black hair and a plaid dress. The teacher's pets are very annoying but not like this one, Polly loves goats and tries to hang out with others epecially Nancy who she refers to as "Nan" and can never fit in but she always keeps trying. She has an obsession with spoons. Also, the other children frequently know when she is coming, because she exclaims: "yo-da-lei-hoo".
~Arthur Kenneth Van der Wall - Arthur is always trying to sell really awesome things. Even if you don't buy from Arthur you usually end up paying him in the end. He has brown hair and wears a nice blue suit, now this kid's got everything indeed. But how he gets his cool stuff he sells is unknown, most kids think he steals it from stores or is very rich.
~Miss Gracie Graves - Miss Gracie Graves is a really great teacher. The thing is that she is stuck with a tough class. So whenever you see her she's probably just trying to get her class to take at least one pop quiz without getting excuses from Jessie and the others.
~Mr. Besser - Mr. Besser is the incompetent principal of the school. Noted for his stupidity and overweight staure, he is often satired, whether it be vocal or written, by his students. His negligence and ignorance serves as recurring comic relief within the television show.
~Melanie Bellanchof - A newer student to the school, she is Ms. Bellancough's daughter, her parents are either divorced or split up, as Melanie comes to town to live with her mother. When asked how she likes the school she always exclaims: "smells".
~Nurse PittsCoach
~Sylvia
~Gabrielle
~Mrs. McCoy - Roberta McCoy is jesse's mother. Is a irritating person,like polly[of course].Is socciable, talkative, she like to negotiate Jesse like a baby.
~Nancy Francis - Nancy is the red-head with the glasses, you see Nancy is always trying to fit in with the other girls and is always is helping out Jessie because she sees him being picked on a lot. Nancy is a good kid but bossy and she usually gets up to mischief and that's what gets her in trouble. She is always trying to befriend Penny, but can never achieve that goal, and will sometimes end up being "friends" with Polly McShane who she resists instead.
~Jesse McCoy - Jesse is not the smartest kids from school, and he is often picked on by friends (including Vinnie) because of the way his mother treats him like a baby. Whenever he has a task or a homework to do, he usually gets out of it by telling a lie to Miss Graves, but she catches on and gives him different punishments. Jesse is bald and wears an orange sweater with blue jeans.
~Penny Grant - Penny is one of the wealthiest girls in the entire school. Penny is not a snob just because she is one of the richest kids in town. She is very nice and has blonde hair that helps her fit in very nicely. Nancy is always near her because of how wealthy she is but sometimes Penny doesn't even realize that she is rich.
~Vinnie Nasta - Vinnie is the bully of the bunch. He is a tall boy who likes to pull pranks on people. Vinnie is always found wearing a football shirt and spiked up black hair. Vinnie always has some eggs with him to chuck at the innocent kids of the school. He is also friends with Jesse, and the two pull pranks together on occasion.
~Freddie Fay - Freddie is sadly also picked on and teased like Jessie. Freddie is basically classified as a nerd in the school and he doesn't like that at all. He has glasses, black hair, wears a yellow shirt and sticks out as an easily found school nerd.
~Polly McShane - Polly, a proud Lithuanian, is a big girl who is a 'teacher's pet'. Polly is the teacher's pet and looks very like it too. Polly is very smart and has glasses, black hair and a plaid dress. The teacher's pets are very annoying but not like this one, Polly loves goats and tries to hang out with others epecially Nancy who she refers to as "Nan" and can never fit in but she always keeps trying. She has an obsession with spoons. Also, the other children frequently know when she is coming, because she exclaims: "yo-da-lei-hoo".
~Arthur Kenneth Van der Wall - Arthur is always trying to sell really awesome things. Even if you don't buy from Arthur you usually end up paying him in the end. He has brown hair and wears a nice blue suit, now this kid's got everything indeed. But how he gets his cool stuff he sells is unknown, most kids think he steals it from stores or is very rich.
~Miss Gracie Graves - Miss Gracie Graves is a really great teacher. The thing is that she is stuck with a tough class. So whenever you see her she's probably just trying to get her class to take at least one pop quiz without getting excuses from Jessie and the others.
~Mr. Besser - Mr. Besser is the incompetent principal of the school. Noted for his stupidity and overweight staure, he is often satired, whether it be vocal or written, by his students. His negligence and ignorance serves as recurring comic relief within the television show.
~Melanie Bellanchof - A newer student to the school, she is Ms. Bellancough's daughter, her parents are either divorced or split up, as Melanie comes to town to live with her mother. When asked how she likes the school she always exclaims: "smells".
~Nurse PittsCoach
~Sylvia
~Gabrielle
~Mrs. McCoy - Roberta McCoy is jesse's mother. Is a irritating person,like polly[of course].Is socciable, talkative, she like to negotiate Jesse like a baby.
Tu crezi BIBLIA?!
Tu crezi Biblia ? Unii n-o cred! Altii spun ca o cred, dar n-o traiesc! Altii spun ca Biblia este adevarata si demonstreaza lucrul acesta prin punerea in practica vietilor lor, invataturile ei. Biblia este Cuvantul lui Dumnezeu. Dumnezeu a insuflat? oameni sfinti care au vorbit si au scris voia Lui. Unii pretind ca Biblia este corecta din punct de vedere istoric si incorecta stiintific. Daca acest lucru ar fi adevarat, atunci am putea sa ne-ntrebam daca Biblia are cu adevarat raspuns la nevoile noastre spirituale. Stiati totusi ca Biblia ne-a spus care este forma pamantului, inainte de a ne-o dovedi Columbus? Isaia, unul din profetii Vechiului Testament, vorbind despre Dumnezeu in cartea sa la capitolul 40, versetul 22, zice: ?El sade deasupra cercului pamantului.? Arheologii, in lucrarile lor de explorare a pamantului Bibliei, au gasit ca datele istorice ale Bibliei sunt exacte. De exemplu, arheologii au descoperit multe table babiloniene facute imediat dupa potop care se refera la acest eveniment. Este clar astfel, ca un potop a distrus pamantul, asa cum spune Biblia, desi criticii fara credinta tagaduiesc acest lucru. Asa cum a zis marele savant Isaac Newton, ?Sunt mult mai multe dovezile de autenticitate in Biblie, decat cele ale oricarei istorii (seculare) profane.? Biblia ne reda fapte pe care noi nu le-am fi putut descoperi niciodata prin cercetare sau prin rationament. Aceste fapte au de-aface cu lucruri spirituale. Biblia ne spune cum Dumnezeu vrea ca noi sa traim. Ea ne vorbeste despre dragostea lui Dumnezeu pentru fiinta umana si despre judecata iminenta asupra celor care Ii resping mana Lui plina de indurare. Biblia ne spune cum Domnul Isus Hristos a devenit om, cum a trait pe pamant 33 de ani - ca sa ne arate cum sa traim. El a murit pentru pacat, pacatul nostru, si prin moartea Sa, toti cei care L-au primit, au pacatele iertate. Invierea glorioasa a Domnului Isus Hristos nu este un mit, ci un fapt. El a inviat, aratandu-ne si noua ca cel ce crede in El, intr-o zi va invia pentru viata vesnica. Apoi, Domnul Isus Hristos S-a inaltat la cer si sade acum la dreapta lui Dumnezeu, mijlocind pentru noi. El va reveni in curand pe nori. Toate aceste lucruri le invatam din Biblie. S-ar putea ca tu sa crezi deja aceste lucruri. Daca este asa, de ce sa nu inveti si mai multe din Biblie despre Dumnezeu, care vrea ca tu sa traiesti? Nu este chiar asa de complicat. Dumnezeu, prin acelasi Duh care a inspirat pe acei oameni sfinti sa scrie, este gata acum si vrea sa-ti descopere voia Lui cu privire la tine. El isi descopera voia Lui prin Scriptura.
luni, noiembrie 03, 2008
Infinita iubire de Vali Balcan
Te iubesc. Dar nu o fac pentru că nu am alternativă, nu o fac pentru că viaţa îmi e zdruncinată şi chiar nu o fac pentru că aşa mi se cere. Te iubesc pentru că îţi merit naşterea şi o fac pentru că Ţie nu ţi-a luat mult să o faci. Îţi iubesc fiecare pixel pentru că dincolo de fiinţa mea sunt Tine. Îţi iubesc respiraţia şi tăcerea, albastrul şi ruga. Te iubesc pentru că iubirea e născută din noi, e frământarea mea şi e singura idee ce îmi e adevăr. Te iubesc pentru că între zidurile sparte, între eşecurile abuzive Tu plângi.
Îţi iubesc lacrimile şi rănile, îţi iubesc roşul şi lipsa Ta de somn. Ai fi putut să te odihneşti în plecările mele, ai fi putut să renunţi la mine astăzi, ai fi putut să mă nimiceşti când te-am blestemat, dar ai tăcut. Plângeai în timp ce eu tâmpeam de fum şi cuvinte, în timp ce forţam libertatea pentru încă un pahar de roşu aprins şi fericire carnală. Ah, plângeai într-o iubire de copil, iar eu nu iubeam. Nu iubeam zilele Tale şi mâna întinsă, nu iubeam dimineţile în care îmi vorbeai despre o noua idee, ultima. Nu Te iubeam în mine. Erau stările în care doream lacrimi, în care sfârşeam fumând pachete întregi şi mă ameţeam pentru că nu suportam viaţa. Erau stările în care alegeam să caut adevărul, dar nu pe Tine, acele pierderi de moralitate şi dumnezeire. Ai tăcut în dragostea Ta şi nu am înţeles. Ai tăcut pentru că mă iubeai pe mine, chip al chipului Tău.
Ai iubit ultimele mele vorbe, predici întregi despre simplitate ca semn de iubire. Iubeai atunci când râdeam victorie, când plângeam oameni pierduţi; mă iubeai pentru că eram cu Tine în mine. Am căutat să mă reabilitez în adevăruri logice, umane şi acum sunt neiubit. Nu îţi mai simt prezenţa, nici măcar tăcerea. Nu mai raţionez cu Tine şi îmi displace locaşul Tău de închinare, îmi plictisesc trupul leneş cu somnuri şi vise comozi şi mă îndepărtez astăzi. Nu înţeleg Doamne ce devin, nu înţeleg câte frământări mai trebuie să îndur şi câte zile îmi sunt ca astăzi. Dar Doamne, te iubesc, dar nu ca alternativă a vieţii, nu ca minciună şi mită. Te iubesc pentru că mâine nu exist, pentru că nu am viaţă în mine şi pentru că Tu îmi eşti Adevăr. Te iubesc nu pentru că m-ai creat şi nici măcar pentru că eşti Dumnezeu. Te iubesc pentru că ai murit cu mine astăzi.
Îţi iubesc ochii Doamne, îţi iubesc lumina lor şi privirea Ta. Mă doare chipul Tău, mă doare când îmi zâmbeşti şi când ochii îţi plâng, mă doare dar am pace.Când durerea îmi este grea îţi iubesc ochii la maxim, când nu mai pot să respir îţi zâmbesc şi chipul Tău îmi dă conturul vieţii. Ochii Tăi prin care adevărul a venit în lume, astăzi mă vor iubi. Nu am un mâine, nu am o nouă idee, nu am reabilitare, nu am nici măcar plăcere de viaţă. Mi-aş zdrobi trupul în cădere, mi-aş sparge ochii de lumină, mi-aş dărâma toate ideile şi m-aş arde de mine salvându-mă de căderi repetate ca semn al dragostei şi chiar şi atunci când diavolul va birui, te voi iubi. Te voi iubi nu pentru un mâine, ci te iubesc pentru acum.
În paşii ce îmi vor urma acestui azi, nu-ţi cer indulgenţe, nu-ţi cer forme şi definiţii, nu-ţi cer nimicirea nimănui, şi nici viaţa, ci îţi cer iubire. Doamne iubirea eşti Tu. Eu plin de iubire.
Îţi iubesc lacrimile şi rănile, îţi iubesc roşul şi lipsa Ta de somn. Ai fi putut să te odihneşti în plecările mele, ai fi putut să renunţi la mine astăzi, ai fi putut să mă nimiceşti când te-am blestemat, dar ai tăcut. Plângeai în timp ce eu tâmpeam de fum şi cuvinte, în timp ce forţam libertatea pentru încă un pahar de roşu aprins şi fericire carnală. Ah, plângeai într-o iubire de copil, iar eu nu iubeam. Nu iubeam zilele Tale şi mâna întinsă, nu iubeam dimineţile în care îmi vorbeai despre o noua idee, ultima. Nu Te iubeam în mine. Erau stările în care doream lacrimi, în care sfârşeam fumând pachete întregi şi mă ameţeam pentru că nu suportam viaţa. Erau stările în care alegeam să caut adevărul, dar nu pe Tine, acele pierderi de moralitate şi dumnezeire. Ai tăcut în dragostea Ta şi nu am înţeles. Ai tăcut pentru că mă iubeai pe mine, chip al chipului Tău.
Ai iubit ultimele mele vorbe, predici întregi despre simplitate ca semn de iubire. Iubeai atunci când râdeam victorie, când plângeam oameni pierduţi; mă iubeai pentru că eram cu Tine în mine. Am căutat să mă reabilitez în adevăruri logice, umane şi acum sunt neiubit. Nu îţi mai simt prezenţa, nici măcar tăcerea. Nu mai raţionez cu Tine şi îmi displace locaşul Tău de închinare, îmi plictisesc trupul leneş cu somnuri şi vise comozi şi mă îndepărtez astăzi. Nu înţeleg Doamne ce devin, nu înţeleg câte frământări mai trebuie să îndur şi câte zile îmi sunt ca astăzi. Dar Doamne, te iubesc, dar nu ca alternativă a vieţii, nu ca minciună şi mită. Te iubesc pentru că mâine nu exist, pentru că nu am viaţă în mine şi pentru că Tu îmi eşti Adevăr. Te iubesc nu pentru că m-ai creat şi nici măcar pentru că eşti Dumnezeu. Te iubesc pentru că ai murit cu mine astăzi.
Îţi iubesc ochii Doamne, îţi iubesc lumina lor şi privirea Ta. Mă doare chipul Tău, mă doare când îmi zâmbeşti şi când ochii îţi plâng, mă doare dar am pace.Când durerea îmi este grea îţi iubesc ochii la maxim, când nu mai pot să respir îţi zâmbesc şi chipul Tău îmi dă conturul vieţii. Ochii Tăi prin care adevărul a venit în lume, astăzi mă vor iubi. Nu am un mâine, nu am o nouă idee, nu am reabilitare, nu am nici măcar plăcere de viaţă. Mi-aş zdrobi trupul în cădere, mi-aş sparge ochii de lumină, mi-aş dărâma toate ideile şi m-aş arde de mine salvându-mă de căderi repetate ca semn al dragostei şi chiar şi atunci când diavolul va birui, te voi iubi. Te voi iubi nu pentru un mâine, ci te iubesc pentru acum.
În paşii ce îmi vor urma acestui azi, nu-ţi cer indulgenţe, nu-ţi cer forme şi definiţii, nu-ţi cer nimicirea nimănui, şi nici viaţa, ci îţi cer iubire. Doamne iubirea eşti Tu. Eu plin de iubire.
Filmele.
Filmele de groaznica influenta
Un canal TV cu pretentii nationale, anunta de zor ca va difuza in curand ?un film... necenzurat, unul tare, unul care merita sa fie vazut?,... e musai sa i se faca reclama, e neaparata nevoie sa fie dat pe un asa... canal. De ce? Simpla intrebare: La ce e bun un film de groaza? e drept a deschide cale unei discutii! Cui ajuta un asa film? Filmele de groaza influenteaza negativ gandirea noastra. Filmele de groaza influenteaza negativ reactiile noastre psihice si fizice. Filmele de groaza nu ne scapa de frica. Teoria potrivit careia daca te uiti asa ceva ?cool, tare, de speriat? vei scapa de frica, nu te vei teme, e buna de scenariul unui film de seria C. Adica jalnic. Filmele de groaza pot crea dependenta. La fel cum orice lucru sau fapta pasionala poate deveni dependenta. Si filmele de groaza sunt responsabile pentru raspunsurile de la tribunal de genul: ?L-am omorat asa, pentru ca am vazut filmul G. Am operat dupa cum am vazut in filmul R.? Filmele de groaza nu sunt arta. Cei care cred asa ceva, n-au nimic de-a face cu arta. Doar cu marsavia terorii, a fricii, a dependentei, a dezintegrarii frumoasei structuri duh-trup-suflet. Fara sa vrem avem parte de nenumarate scene de groaza: la TV cu stirile, pe strada cu violenta, in familii cu abuzurile, la scoala & serviciu cu lipsa de educatie. Tovarasi TV-risti, pentru sufletul vostru, revizuirea filmelor catre populatie se impune!
Un canal TV cu pretentii nationale, anunta de zor ca va difuza in curand ?un film... necenzurat, unul tare, unul care merita sa fie vazut?,... e musai sa i se faca reclama, e neaparata nevoie sa fie dat pe un asa... canal. De ce? Simpla intrebare: La ce e bun un film de groaza? e drept a deschide cale unei discutii! Cui ajuta un asa film? Filmele de groaza influenteaza negativ gandirea noastra. Filmele de groaza influenteaza negativ reactiile noastre psihice si fizice. Filmele de groaza nu ne scapa de frica. Teoria potrivit careia daca te uiti asa ceva ?cool, tare, de speriat? vei scapa de frica, nu te vei teme, e buna de scenariul unui film de seria C. Adica jalnic. Filmele de groaza pot crea dependenta. La fel cum orice lucru sau fapta pasionala poate deveni dependenta. Si filmele de groaza sunt responsabile pentru raspunsurile de la tribunal de genul: ?L-am omorat asa, pentru ca am vazut filmul G. Am operat dupa cum am vazut in filmul R.? Filmele de groaza nu sunt arta. Cei care cred asa ceva, n-au nimic de-a face cu arta. Doar cu marsavia terorii, a fricii, a dependentei, a dezintegrarii frumoasei structuri duh-trup-suflet. Fara sa vrem avem parte de nenumarate scene de groaza: la TV cu stirile, pe strada cu violenta, in familii cu abuzurile, la scoala & serviciu cu lipsa de educatie. Tovarasi TV-risti, pentru sufletul vostru, revizuirea filmelor catre populatie se impune!
Despre muzica...
Despre muzica
Am ajuns saturat şi săturat de muzică.Tânjesc după liniştea susurului blând pe care Ilie l-a auzit, după pacea adevarată izvorândă din Duhul Lui Dumnezeu. Am înlocuit aşa de uşor prezenţa lui Dumnezeu cu fiorul unor versuri aparent mereu pe placul Lui.Oare Dumnezeu ce muzică ascultă, oare o ascultă ca şi mine, încet sau tare, are shuffle la playlist sau işi ia timp să audă fiecare cuvânt a celui ce ii inchină Lui jertfa folosind maniera asta…cântată.De curând am auzit o părere: “oamenii cred că Lui Dumnezeu îi place muzica care le place lor personal la fiecare în parte. E cel puţin interesant să gândesti aşa, amuzant uneori şi poate că de multe ori e supărător de adevărat. Vedeţi, nu mai raportăm ceea ce ascultăm la părerea Lui ci luăm tot ce auzim si ne formăm o părere despre Cel ce inspiră fiecare suflet de pe pământul ăsta. Dumnezeu iubeşte închinarea dar suficient de curios că nu zice decât atât: în duh şi în adevăr. Am învăţat că muzica e o modalitate, un vehicul al închinării şi nu închinarea în sine.Aş vrea să îl aud pe El cântând. Cu siguranţă mi-ar zdruncina toate aşteptările şi dorinţele cu privire la sunet şi muzică. Dumnezeu cântă un cântec inimii mele, iar inima mea ar face bine să nu ramână pasivă, mulţumindu-se cu ritmurile preferaţilor noştri : români, americani, britanici, australieni, pământeşti…. Şi de ce doar când te saturi de ceva te poţi gândi şi la altceva. E ca şi cu o tragedie sau un lucru dramatic, doar văzându-l simţi cercetarea în inima şi parcă doreşti să poţi face ceva când de fapt mereu ar trebui să avem o inimă deschisă pentru tot ceea ce şi Domnul are inima deschisă. Cum priveşte Dumnezeu la muzică, cât preţ pune pe ea, nu încape indoială… o iubeşte şi apreciază dar de cate ori am inlocuit prezenţa Lui cu ceea ce doreşte să stârnească si să aducă prezenţa Lui…muzica, cântecul, piesa, cântarea şi toţi termenii existenţi si atribuiţi felului acesta de artă şi talent. Sunt atâtea şi atâtea piese care îmi ating inima, care mă duc acolo unde poate că Dumnezeu vrea să ajung, care mă inspiră să doresc să ii spun si eu câteva cuvinte pline de sinceritate, însemnătate şi inspiraţie celui ce a pus în mine orice urmă de talent. Atâtea piese care mă fac să mă gândesc la cum e să fii in prezenţa Lui, să simt dragostea, mila şi dorinţa Lui pentru mine, să îi inteleg inima şi să văd motivaţia Lui pentru lumea asta, atâtea piese minunate care laudă numele Lui, îi dau Lui toată slava şi care au condus, conduc şi vor conduce generaţii întregi de oameni pe culmile închinării…şi totuşi e doar un singur Creator cel care le-a dat pe toate, le aude pe toate şi le primeşte pe toate… Doar unul. Un Dumnezeu pentru mii de albume, sute de mii de piese şi milioane de închinători,Mai mare decât toţi, mai valoros decât toate albumele şi mai puternic decât toate milioanele de cuvinte ce se indreaptă spre El.”let my life be like a love song, to Your heart”– într-adevăr nişte cuvinte care atunci când se implinesc cu adevărat şi cand Dumnezeu vede că cel care le cântă oricine ar fi, ajunge să facă lucrul ăsta, să facă din viaţa lui un cântec de dragoste pentru El…devin puternice. Dumnezeu ne-a cântat cântecul de dragoste iar odată cu fiecare cuvânt pe care ni l-a cântat s-a inrădăcinat în noi răspunsul dezirabil pe care noi să îl avem la adresa Lui.viaţa mea, inima mea, atitudinile mele, acţiunile mele, gândurile mele, dorinţele şi planurile mele, părerile mele, tot ce eu sunt şi voi fi vreodată să fie un cântec de dragoste pentru inima lui Dumnezeu, un simplu răspuns la ceea ce El a făcut de la începutul timpului pentru mine.Cel mai uşor e să ii ceri Lui să iţi pună pe inimă cântecul, ca să fie cu adevărat ceva real si sincer, nefabricat ci autentic şi dintr-o inimă plină de dragoste pentru El. Nu cred că se compară cu nimic acea melodie care incântă inima Tatălui. Isus e cântecul de dragoste a lui Dumnezeu pentru mine. Există oare cântec mai frumos?
“so many times i’ve fallen,so many ways I failed you,so many times i’ve stepped out on my own,i know i’m undeserving,but i feel You are preserving the only good that i have shownthe only words that i can bringare these very words i sing”
vreau sa iţi cânt cu inima mea, cu vocea mea, cu mintea mea, cu duhul meu, cu viaţa mea, cu toată fiinţa mea.
written by Sergiu Salcau
Am ajuns saturat şi săturat de muzică.Tânjesc după liniştea susurului blând pe care Ilie l-a auzit, după pacea adevarată izvorândă din Duhul Lui Dumnezeu. Am înlocuit aşa de uşor prezenţa lui Dumnezeu cu fiorul unor versuri aparent mereu pe placul Lui.Oare Dumnezeu ce muzică ascultă, oare o ascultă ca şi mine, încet sau tare, are shuffle la playlist sau işi ia timp să audă fiecare cuvânt a celui ce ii inchină Lui jertfa folosind maniera asta…cântată.De curând am auzit o părere: “oamenii cred că Lui Dumnezeu îi place muzica care le place lor personal la fiecare în parte. E cel puţin interesant să gândesti aşa, amuzant uneori şi poate că de multe ori e supărător de adevărat. Vedeţi, nu mai raportăm ceea ce ascultăm la părerea Lui ci luăm tot ce auzim si ne formăm o părere despre Cel ce inspiră fiecare suflet de pe pământul ăsta. Dumnezeu iubeşte închinarea dar suficient de curios că nu zice decât atât: în duh şi în adevăr. Am învăţat că muzica e o modalitate, un vehicul al închinării şi nu închinarea în sine.Aş vrea să îl aud pe El cântând. Cu siguranţă mi-ar zdruncina toate aşteptările şi dorinţele cu privire la sunet şi muzică. Dumnezeu cântă un cântec inimii mele, iar inima mea ar face bine să nu ramână pasivă, mulţumindu-se cu ritmurile preferaţilor noştri : români, americani, britanici, australieni, pământeşti…. Şi de ce doar când te saturi de ceva te poţi gândi şi la altceva. E ca şi cu o tragedie sau un lucru dramatic, doar văzându-l simţi cercetarea în inima şi parcă doreşti să poţi face ceva când de fapt mereu ar trebui să avem o inimă deschisă pentru tot ceea ce şi Domnul are inima deschisă. Cum priveşte Dumnezeu la muzică, cât preţ pune pe ea, nu încape indoială… o iubeşte şi apreciază dar de cate ori am inlocuit prezenţa Lui cu ceea ce doreşte să stârnească si să aducă prezenţa Lui…muzica, cântecul, piesa, cântarea şi toţi termenii existenţi si atribuiţi felului acesta de artă şi talent. Sunt atâtea şi atâtea piese care îmi ating inima, care mă duc acolo unde poate că Dumnezeu vrea să ajung, care mă inspiră să doresc să ii spun si eu câteva cuvinte pline de sinceritate, însemnătate şi inspiraţie celui ce a pus în mine orice urmă de talent. Atâtea piese care mă fac să mă gândesc la cum e să fii in prezenţa Lui, să simt dragostea, mila şi dorinţa Lui pentru mine, să îi inteleg inima şi să văd motivaţia Lui pentru lumea asta, atâtea piese minunate care laudă numele Lui, îi dau Lui toată slava şi care au condus, conduc şi vor conduce generaţii întregi de oameni pe culmile închinării…şi totuşi e doar un singur Creator cel care le-a dat pe toate, le aude pe toate şi le primeşte pe toate… Doar unul. Un Dumnezeu pentru mii de albume, sute de mii de piese şi milioane de închinători,Mai mare decât toţi, mai valoros decât toate albumele şi mai puternic decât toate milioanele de cuvinte ce se indreaptă spre El.”let my life be like a love song, to Your heart”– într-adevăr nişte cuvinte care atunci când se implinesc cu adevărat şi cand Dumnezeu vede că cel care le cântă oricine ar fi, ajunge să facă lucrul ăsta, să facă din viaţa lui un cântec de dragoste pentru El…devin puternice. Dumnezeu ne-a cântat cântecul de dragoste iar odată cu fiecare cuvânt pe care ni l-a cântat s-a inrădăcinat în noi răspunsul dezirabil pe care noi să îl avem la adresa Lui.viaţa mea, inima mea, atitudinile mele, acţiunile mele, gândurile mele, dorinţele şi planurile mele, părerile mele, tot ce eu sunt şi voi fi vreodată să fie un cântec de dragoste pentru inima lui Dumnezeu, un simplu răspuns la ceea ce El a făcut de la începutul timpului pentru mine.Cel mai uşor e să ii ceri Lui să iţi pună pe inimă cântecul, ca să fie cu adevărat ceva real si sincer, nefabricat ci autentic şi dintr-o inimă plină de dragoste pentru El. Nu cred că se compară cu nimic acea melodie care incântă inima Tatălui. Isus e cântecul de dragoste a lui Dumnezeu pentru mine. Există oare cântec mai frumos?
“so many times i’ve fallen,so many ways I failed you,so many times i’ve stepped out on my own,i know i’m undeserving,but i feel You are preserving the only good that i have shownthe only words that i can bringare these very words i sing”
vreau sa iţi cânt cu inima mea, cu vocea mea, cu mintea mea, cu duhul meu, cu viaţa mea, cu toată fiinţa mea.
written by Sergiu Salcau
Eseu de Petrica Bistran
Tănărul crestin şi fericirea
de Petrica Bistran
sunt mai multe poveşti care îmi sâcâie minţile.deşi, la drept vorbind, văd greu desprinzându-se din noi ceva… liber, ceva trăit ca o poveste frumoasă în mijlocul zilei.povestea noastră e una tot despre prinsorile tinereţii noastre. eu aşezat pe spate. tu aşejat pe spate. şi muzică.e prea odihnitor să visezi...e vremea câtorva dulcegării cu puternic iz de libertate.numai povestea e capabilă de reale ascunzişuri liniştitoare, în faţa definiţiilor.
tânărul creştin îndrăgostit de fata flutureşi zile în care a putrezit el în clubul acela din caramizi ridicate-n beciurile pământului, în care intrase în seara aceeacând fata fluture se descompunea în ceva mai frumos şi mai liber decât moartea,pe iarbă, la marginea oraşului, în câmpul înnegrit de miezul nopţii.e prea odihnitor să visezi...
Dumnezeu s-a dovedit mai bun decât viaţa.nici muzica, nici trădarea sexuală, nici crima prietenului nostru cel mai bun, nu ne înveninează destul, nu ne scoate din minţi, nu ne taie-n bucăţi, felii feliuţe,cum ar face-o Dumnezeu printr-un singur ceas în care el ne-ar ignora pe faţă dragostea.
„vreau să văd faţa ta, Doamne”, zise tânărul creştin.„sunt zile de când putrezesc aici…vreau să plec, o sa ies afară de-aici, o să mă târăsc bolnav ca un câine legatla o sarcină prea mare,o vreau vie… la mormântul ei, câmpul…”
oraşul se îngustase. oamenii dispăruseră ca noapte de noapte.
întunericul e mai dens în afara oraşuluişi fata fluture roşie nu mai e acolo.pe locul în care el îi dădese singura ei zi de viaţă,rămăsese doar iarba strivită, uscată, haina ei umedăşi sute, poate mii de gândaci albi, viermuind lacomi pata aceea neagră de pământ.
un urlet, încă o prăbuşire, teroarea unei prinsori, frig.tânărul creştin şi fericirea coleopterelor.„vreau să fiu liber, Dumnezeule!”„vreau să fiu liber, Dumnezeule!”„vreau să fiu liber, Dumnezeule!”
de Petrica Bistran
sunt mai multe poveşti care îmi sâcâie minţile.deşi, la drept vorbind, văd greu desprinzându-se din noi ceva… liber, ceva trăit ca o poveste frumoasă în mijlocul zilei.povestea noastră e una tot despre prinsorile tinereţii noastre. eu aşezat pe spate. tu aşejat pe spate. şi muzică.e prea odihnitor să visezi...e vremea câtorva dulcegării cu puternic iz de libertate.numai povestea e capabilă de reale ascunzişuri liniştitoare, în faţa definiţiilor.
tânărul creştin îndrăgostit de fata flutureşi zile în care a putrezit el în clubul acela din caramizi ridicate-n beciurile pământului, în care intrase în seara aceeacând fata fluture se descompunea în ceva mai frumos şi mai liber decât moartea,pe iarbă, la marginea oraşului, în câmpul înnegrit de miezul nopţii.e prea odihnitor să visezi...
Dumnezeu s-a dovedit mai bun decât viaţa.nici muzica, nici trădarea sexuală, nici crima prietenului nostru cel mai bun, nu ne înveninează destul, nu ne scoate din minţi, nu ne taie-n bucăţi, felii feliuţe,cum ar face-o Dumnezeu printr-un singur ceas în care el ne-ar ignora pe faţă dragostea.
„vreau să văd faţa ta, Doamne”, zise tânărul creştin.„sunt zile de când putrezesc aici…vreau să plec, o sa ies afară de-aici, o să mă târăsc bolnav ca un câine legatla o sarcină prea mare,o vreau vie… la mormântul ei, câmpul…”
oraşul se îngustase. oamenii dispăruseră ca noapte de noapte.
întunericul e mai dens în afara oraşuluişi fata fluture roşie nu mai e acolo.pe locul în care el îi dădese singura ei zi de viaţă,rămăsese doar iarba strivită, uscată, haina ei umedăşi sute, poate mii de gândaci albi, viermuind lacomi pata aceea neagră de pământ.
un urlet, încă o prăbuşire, teroarea unei prinsori, frig.tânărul creştin şi fericirea coleopterelor.„vreau să fiu liber, Dumnezeule!”„vreau să fiu liber, Dumnezeule!”„vreau să fiu liber, Dumnezeule!”
Am gasit fericirea.Dar tu?!
Am avut un vis care se contura in jurul tau...te-am creat in imaginatia mea ca un "luceafar"; un inger inconjurat de lumina si puritatea universului, dar si ...un demon, care rade batjocoritor de naivitatea si durerea mea...te-am iubit...si tu te-ai jucat cu sentimentul asta, ai ras si m-ai lasat deoparte. Probabil ca nu sunt nici prima, nici ultima ...in jurul meu se vede aceeasi durere, aceeasi singuratate, aceeasi deziluzie si totusi eu nu aud nimic, ...nu vreau sa vad nimic...pentru ce sa privesc la altii, cand eu am pripriile nevoi si dureri... Din lumea asta de neguri si umbre, incerc sa trec mai departe...dar nu pot ...pentru o clipate zaresc din nou...om, inger si demon ...esti minunat, dar ma agat de o iluzie... Sunt confuza in propriile-mi ganduri ...as putea sa plang, sa tip... dar glasul durerii este atat de puternic incat imi ia si ultimele farama de putere ... Pe langa mine trec oameni ...la fel de slabi ca mine, cu aceeasi sclipire in ochi, ciuntiti de acelasi sentiment, "al iubirii"...si eu in mintea mea naiva aveam imaginea iubirii, dar era maiestuasa, divina...Din nou durerea se face mai puternica, mai zgomotoasa.... mi se pare chiar induportabila....totusi mai cred ca am resurse s-o depasesc. Sunt destul de puternica sa trec peste....nu am incetat nici o clipa sa te iubesc.Mergand printre ruinele dezamagirilor si aviselor destramate ale atator oameni care s-au zbatut pentru iubire inaintea mea, am gasit un altar stralucitor inchinat unui dumnezeu, care parca ma chema, ma striga cu disperare spre El. Cred ca voi sudferi din nou incercand... Am nevoie langa mine de o putere mai mare... atunci in fata mea apare o cruce, DRAGOSTEA insasi, apoi sangele atatora...jerfindu-se pentru EA.Imaginea e zguduitoare...durerea mi se pare atat de mica in comparatie cu acest tablou, incat cad in genunchi si plec capul...am fost egoista....prea egoista....dar EA printre lacrimi mi-a soptit: "As vrea ca acesti oameni pe care ii vezi sa fie fericiti, sa fie liberi,...dar ei se incapataneaza sa fie robii propriilor idei si vise...". "Dar tu",am intrebat eu,"unde e fericirea Ta?in jurul Tau vad doar durere si moarte..." Intr-adevar in jurul Sau se putea cunoaste intru totul suferinta....eram socata, nu puteam intelege. Insa a continuat, trecand peste necredinta mea..."Eu sunt poarta spre fericire...tu, uite...m-ai vazut, ma cunosti acum...nu mai esti singura, poti gusta fericirea." Am privit cu atentie ...si chiar prin cruce am vazut fericirea...acolo ma puteam simti in siguranta; apoi am auzit in jurul meu din nou durerea...si am hotarat sa le spun acelor oameni ca am gasit FERICIREA .....unii ma ascultau, altii treceau ducandu-si cu ei durerea.... Am iubit...te-am iubit...dar azi sunt fericita...am gasit o iubire mai mare la cel ce a murit pe cruce....
***** Vera, 20 ani, Suceava
*preluat de pe site-ul http://www.tanarcrestin.ro/
***** Vera, 20 ani, Suceava
*preluat de pe site-ul http://www.tanarcrestin.ro/
marți, octombrie 21, 2008
One of us.
*.If God had a name, what would it be.And would you call it to his face.If you were faced with him in all his glory.What would you ask if you had just one question? What if God was one of us.Just a slob like one of us.Just a stranger on the bus.Trying to make his way home.If God had a face, what would it look like?And would you want to seeIf seeing ment that you would have to believe.In things like heaven and in Jesus, the saints and all the prophets. What if God was one of us.Just a slob like one of us.Just a stranger on the bus.Trying to make his way home.He's trying to make his way home.Back up to heaven all aloneNobody calling on the phoneExcept for the pope maybe in rome. [One of us]
Editorial
A venit iată timpul în care Soarele a lăsat descurajarea deoparte şi şi-a luat rolul în serios, în care ziua a decis că trebuie să pună piciorul în prag şi natura să lupte din nou pentru a da culoare zilei şi contur nopţii. Ni s-au trezit simţurile acum că fauna ne cântă din nou, copacii ne vorbesc despre Dumnezeu înflorind, timp în care cerul îmbrăţişează din nou pământul cu o ploaie caldă şi fericită ce ne desenează zâmbetul pe obraji şi ne face preocupaţi de viaţă (verificând unde suntem cu planurile făcute la început de an).
Tot în această lună ne amintim de petalele de sânge ce s-au aşternut sub genunchii zdrobiţi ai omului care a trebuit să fie părăsit şi răstignit în ruşinea beznei conştiinţei umanităţii în mijlocul durerii nepăsării celor apropiaţi şi a suferit despărţirea de Dumnezeu ca tot ce vedem noi azi să aibe loc. Cea mai mare calamitate, moartea lui Dumnezeu, a fost însă transformată în cea mai mare victorie a istoriei: cea a vieţii asupra morţii. Victoria a venit cu un preţ pentru ca noi să o celebrăm acum când ne uităm pe fereastră, luna asta când sărbătorim Paştele şi sper în fiecare zi luând şi noi decizia de a ne însuşi mai serios rolul de oameni răscumpăraţi.
“Un filosof japonez se plimba cândva într-o pădure. Şi, precum îi stă bine oricărui filosof, gândea. Tot mergând şi gândind el, îi atrage atenţia o creangă de copac lipsită de orice podoabă. Se opreşte în faţa ei şi spune: vorbeşte-mi despre Dumnezeu! Şi atunci, creanga pe loc înfloreşte.” (preluat din Primejdia mărturisirii - convorbiri cu Ioan Pintea, N. Steinhardt, Cluj Napoca, editura Dacia, 2000, p.61). Haideţi să le vorbim oamenilor despre Dumnezeu
Tot în această lună ne amintim de petalele de sânge ce s-au aşternut sub genunchii zdrobiţi ai omului care a trebuit să fie părăsit şi răstignit în ruşinea beznei conştiinţei umanităţii în mijlocul durerii nepăsării celor apropiaţi şi a suferit despărţirea de Dumnezeu ca tot ce vedem noi azi să aibe loc. Cea mai mare calamitate, moartea lui Dumnezeu, a fost însă transformată în cea mai mare victorie a istoriei: cea a vieţii asupra morţii. Victoria a venit cu un preţ pentru ca noi să o celebrăm acum când ne uităm pe fereastră, luna asta când sărbătorim Paştele şi sper în fiecare zi luând şi noi decizia de a ne însuşi mai serios rolul de oameni răscumpăraţi.
“Un filosof japonez se plimba cândva într-o pădure. Şi, precum îi stă bine oricărui filosof, gândea. Tot mergând şi gândind el, îi atrage atenţia o creangă de copac lipsită de orice podoabă. Se opreşte în faţa ei şi spune: vorbeşte-mi despre Dumnezeu! Şi atunci, creanga pe loc înfloreşte.” (preluat din Primejdia mărturisirii - convorbiri cu Ioan Pintea, N. Steinhardt, Cluj Napoca, editura Dacia, 2000, p.61). Haideţi să le vorbim oamenilor despre Dumnezeu
luni, octombrie 20, 2008
What if...i don't care?
What if nobody likes me?What if I dont succeed? What If i need a friend?What if I neet somebody to talk? What if I feel alone?What if I give it all that ,I gotand I still don't got what they need?What if I don't get anywhere at all?Will I consider myself a failure?Will I be that small?What if he doesn't like me?What if I'm not his type?What if all the boys that ever like meare not the kind of girls that I like?What if i meet the right one and screw it up?Will I consider myself a failure?Will I give up?I'm gonna keep trying.Getting denied just makes me want it more I'll keep trying and each time push harder than before.I can't live my life always worried about what if'Cause what if I die tomorrow,Then I never even lived .What if they don't like me?What if they think I'm a joke?What if they act nice to my facebut they hate me and I don't even know?What if they end up stabbing me in the back?Will I consider myself a failureor will I fight back? What if nobody likes me? What if I don't succeed?What if I give it all that I gotand it's not good enough tïl I bleed?
*I don't care because MY BEST FRIEND IS JESUS!
*I don't care because MY BEST FRIEND IS JESUS!
*about me*
| Name : | biank | |||
| Nick Name : | biscuite | |||
| Birthdate : | stai sa ma uit in calendar* | |||
| Birthplace : | Khust,ukraine | |||
| Current Location : | cutie de carton, fosta cutie cu eugenii:> | |||
| Eye Color : | m-a-r-o-u | |||
| Hair Color : | [ºshaten deschis] | |||
| Height : | 5 cm | |||
| Weight : | :=?? | |||
| Piercings : | nope | |||
| Tatoos : | nope | |||
| Boyfriend/Girlfriend : | nici d-asta n-am.:))[nici nu-mi trebue:))] | |||
| Vehicle : | rolle, bik,tramvai:> | |||
| Overused Phrase : | ||||
| FAVORITES | ||||
| Food : | imi place sa mananc.:> | |||
| Pub/Disc/Restaurant : | snitalhaus:>,pappy,pifteahaus,mec,kentuky b-) | |||
| Number : | 7[seven] | |||
| Color : | marou | |||
| Animal : | dogs:X,gaina[dalea galbene care piuie:X], | |||
| Drink : | A-P-A | |||
Body Part on Opposite se
| --- | |||
| Perfume : | otet :)) | |||
| TV Show : | ----- | |||
| Music Album : | *portal sounds* | |||
| Movie : | yesman,much more | |||
| Actor/Actress : | Juno | |||
| This or That | ||||
| Pepsi or Coke : | nu-i tot aia ?! (: | |||
| McDonalds or BurgerKing : | mecmecmecmec | |||
| Chocolate or Vanilla | both:-j | |||
| Hot Chocolate or Coffee : | ciocolataa =P~ | |||
| Kiss or Hug : | haaaaaaaaaag | |||
| Dog or Cat : | dog | |||
| Rap or Punk : | Punk | |||
| Summer or Winter : | both | |||
| Scary Movies or Funny Movies : | fanny =x | |||
| Love or Money : | LOVE | |||
| YOUR... | ||||
| Bedtime : | depinde | |||
| Most Missed Memory : | :-? | |||
| Best phyiscal feature : | - | |||
| First Thought Waking Up : | Oare ce avem de mancare?E luni,iar? | |||
| Ambition : | to get closer and closer to God xD | |||
| Best Friends : | aa aditza,gabri,elena1,elena2,lavi,Juanitta,klin, much mooore | |||
| Weakness : | * | |||
| Fears : | ** | |||
| Longest relationship : | *** | |||
| HAVE YOU... | ||||
| Cheated Your Partner : | - | |||
| Ever been beaten up : | - | |||
| Ever beaten someone up : | - | |||
| Ever Shoplifted : | - | |||
| Ever Skinny Dipped : | - | |||
| Ever Kissed Opposite sex : | - | |||
| Been Dumped Lately : | - | |||
| IN A GUY/GIRL | ||||
| Favorite Eye Color : | nu conteaza | |||
| Favorite Hair Color : | not blonde :)) | |||
| Short or Long : | eventual long xD | |||
| Height : | inalt.cred. | |||
| Style : | nu cocalar/emo/sau derivate,crestin | |||
| Looks or Personality : | both | |||
| Hot or Cute | cuteeee | |||
| Muscular or Really Skinny : | nu conteaza. | |||
| RANDOMS | ||||
| What country do you want to Visit : | ||||
| How do you want to Die : | calcata de un "Pegas " pe trecerea de pietoni din Cluj b-) | |||
| Been to the Mall Lately : | i think so... :-? | |||
| Get along with your Parents : | naahhh | |||
| Health Freak : | - | |||
| Do you think your Attractive : | probabil 2% :-? [vb lu' bogdan:))] | |||
| Believe in Yourself : | yeap :> | |||
| Want to go to College : | yes | |||
| Do you Smoke : | nah | |||
| Do you Drink : | A-P-A,S.U.C & apa | |||
| Shower Daily : | dap | |||
| Been in Love : | habar n-am | |||
| Do you Sing : | in dush :> | |||
| Want to get Married : | cred. | |||
| Do you want Children : | probabil | |||
| Age you wanna lose your Virginity : | don't know | |||
| Hate anyone : | nu am voie sa urasc pe nimeni =x | |||
| Take Survey | Create Survey | |||
joi, mai 15, 2008
Eseu.
NEBUNIA LINIILOR
de Gabi Macovei
Sunt dependent de Tine. De culorile sub care mi te înfăţişezi. Mai tare ca un leu, mai dulce ca mierea pe care au găsit-o în leu, mai bătător la ochi şi imposibil de neobservat ca o înmormântare pictată în tonuri nou descoperite în ulei. Dependenţa de Tine nu mă face să merg în somn şi nici nu îmi împinge cu putere ochii în orbită încercuind carnea cu fire de pământ. Dependenţa de tine nu îmi desenează demoni la încheietura mâinii şi nu aruncă ruşine peste numele meu. Nu. Tu nu aduci ruşine. Inima şi mintea mea sunt ahtiate în disperare după orice cuvânt scăpat din gura Ta, dupa orice privire care o cobori sau o înalţi. Te-am gasit la capatul lumilor mele, acolo unde urma mea se pierde si unde orice chitara suna fals pentru ca nimic nu se asorteaza si nimic nu se acordeaza. Te-am gasit dand rost nimicniciei.
Urechea mea auzise de Tinedar acum ochiul meu te-a văzut,
de aceea mi-e scarbă de mineşi-n praf şi cenuşă-s căzut.
Pentru că cine eşti Tusă îţi întunec eu planurile?
Pentru că cine sunt eusă-Ţi frâng în mine gândurile?
Tu ai puterea să nu poţişi totuşi poţi în toate tot.
Nebunia neînţeleasăa lucrurilor ce-mi sunt mai sus.
Minuni nepricepute,din om gânduri mute.
Sunt prea mic să îţi răspund.Să-mi stea mâna la gură.
Leagă-mi limba Tu cu o funiedin fire am izvor de ură.
de Gabi Macovei
Sunt dependent de Tine. De culorile sub care mi te înfăţişezi. Mai tare ca un leu, mai dulce ca mierea pe care au găsit-o în leu, mai bătător la ochi şi imposibil de neobservat ca o înmormântare pictată în tonuri nou descoperite în ulei. Dependenţa de Tine nu mă face să merg în somn şi nici nu îmi împinge cu putere ochii în orbită încercuind carnea cu fire de pământ. Dependenţa de tine nu îmi desenează demoni la încheietura mâinii şi nu aruncă ruşine peste numele meu. Nu. Tu nu aduci ruşine. Inima şi mintea mea sunt ahtiate în disperare după orice cuvânt scăpat din gura Ta, dupa orice privire care o cobori sau o înalţi. Te-am gasit la capatul lumilor mele, acolo unde urma mea se pierde si unde orice chitara suna fals pentru ca nimic nu se asorteaza si nimic nu se acordeaza. Te-am gasit dand rost nimicniciei.
Urechea mea auzise de Tinedar acum ochiul meu te-a văzut,
de aceea mi-e scarbă de mineşi-n praf şi cenuşă-s căzut.
Pentru că cine eşti Tusă îţi întunec eu planurile?
Pentru că cine sunt eusă-Ţi frâng în mine gândurile?
Tu ai puterea să nu poţişi totuşi poţi în toate tot.
Nebunia neînţeleasăa lucrurilor ce-mi sunt mai sus.
Minuni nepricepute,din om gânduri mute.
Sunt prea mic să îţi răspund.Să-mi stea mâna la gură.
Leagă-mi limba Tu cu o funiedin fire am izvor de ură.
Tinerii de azi
Tinerii din zilele noastre se tem de prea multa munca si se poarta ca si cum sudoarea fruntii - ca rezultat al unei munci cinstite - ar fi ceva de care sa te rusinezi. Oare chiar toti, in mod egal, sunt speriati de un mers mai obosit si de o fata mai umflata?! Acest duh de lenevie da nastere caselor unde se aduna tinerii la jocuri de noroc, umple puscariile de tineri lenesi care umbla aiurea si nu fac nimic, umple discotecile cu vagabonzi si tin casele de ajutorare si institutiile de caritate foarte active. Tineri ca acestia nu vor construi niciodata case uriase si fabrici, nici cladiri precum Cetatea de Scaun a Sucevei care dainuie de mult timp sau alte cladiri si blocuri inalte ca in zilele noastre. Cei care au construit astfel de cladiri nu erau lenesi si nici fricosi de munca. Toti baietii din America au auzit de Tipografia mare a lui Harpers. Deci, toti baietii acestia cunosteau foarte bine paginile cartilor lor frumos colorate si poate ca multi au vazut si Tipografia din orasul New York. Dar daca eu i-as fi intrebat pe unii baieti cum se face ca fratele mai mare a lui Harper a gasit o casa asa de frumoasa si impozanta, poate ca mi-ar fi spus ca omul acesta a fost "un mare norocos". Intr-adevar, a fost norocos. Dar un prieten vechi, lucrator la tipografia aceea, ne-a dezvaluit secretul acestui om norocos. El insusi, editorul principal si cu cel mai mare dintre baietii lui Harper au invatat meseria de tipograf cu multi ani in urma, pe strada John din New York. Ei si-au inceput viata lor fara noroc, dar cu maini voitoare sa munceasca si minti active; un noroc suficient de mare pentru orice om tanar din tara asta libera. "Uneori, dupa ce ne faceam treaba pe ziua respectiva, James Harper spunea: 'Thurlow (asa il chema pe editor), hai sa mai desfacem un palet mare de hartie. Numai sa-l desfacem. Sa-l avem gata desfacut pe maine'. In general, cadeam de acord, dar fara prea mare tragere de inima sa "desfacem numai" paletul, insa James ma pacalea si radea la bombanelile mele si niciodata nu ma lasa pana nu desfaceam complet tot paletul si asezam hartia frumos si intinsa perfect la colturi, gata de lucru pentru a doua zi. Vara ne-am facut un obicei sa mergem mai devreme la lucru si pana ceilalti baieti si barbati isi mancau micul dejun, noi aveam jumatate din treaba noastra facuta pe ziua aceea. Ne dadeam intalnire mai devreme si porneam spre strada John. Ceream cheia de la ofiterul de serviciu batand usor in gemuletul lui, iar domnul Seymour o lua de sub perna si ne-o dadea prin oblonul geamului. Facand asa, n-aveam probleme cu nimeni si nici treaba cu baietii rai care faceau numai nazbatii, iar pe deasupra, adunam bani la buzunar pentru munca facuta." Cheia data prin oblonul geamului ne vorbeste despre secretul "norocului" acestor doi barbati care s-au ridicat pana au devenit eminenti, foarte cunoscuti si cu un nume bun, in timp ce alti baieti care dormeau adanc in acele ore de dimineata, au ramas necunoscuti si " fara noroc" cum spun ei. In loc sa-l urmareasca pe seful lor cand era cu spatele si sa spuna celorlalti, aprinzandu-si o tigara: "Hei, baieti, haideti acasa, am facut indeajuns pentru azi!", fratii Harper spuneau: "Hai sa mai lucram un pic si peste program, sa ne pregatim lucrul pe maine , ca sa ne fie mai usor !" Acest "sa mai lucram un pic peste program" - care pe multi ii sperie in zilele noastre si-i face sa fuga in Vest, pe vapoare, sau oriunde, mancand resturi si cautand cum s-ar putea face bani fara sa muncesti - a pus temelia viitorului maret al acestor doi tineri care erau doar ucenici sarguinciosi. Astfel de baieti erau bucurosi sa mearga seara la culcare si sa doarma dusi. Ei n-aveau timp de pierdut, energie de risipit, ganduri de lenevie si nici conversatii murdare. Printre ultimele cuvinte rostite de James Harper - cuvinte potrivite sfarsitului unei astfel de vieti - au fost: "Nu este cel mai bine sa studiezi cum sa lucrezi cat mai putin, ci cum sa lucrezi cat mai mult." Aceste cuvinte trebuie intiparite in mintea fiecarui tanar care asteapta sa devina ceva in viata. Tineri si tinere, puneti-va in gand acest lucru: oamenii mari de maine ai tarii noastre - Romania - vor fi acei care astazi fac ceea ce acesti baieti au facut in copilaria lor. Daca veti fugi de munca, daca va veti enerva pe seful vostru sau pe cei ce va invata sa fiti credinciosi, daca va sculati tarziu dupa o noapte petrecuta in placeri lumesti, cautand cum sa inlocuiti munca cinstita cu speculatii, atunci nu veti fi altceva decat victima propriilor voastre nebunii. Cei pe care voi ii intalniti si sunt imbracati frumos, cuviincios, care muncesc si sunt ascultatori, ocupandu-se de lucruri serioase, cei care invata sa faca lucruri bune si corecte sunt cei despre care se spune ca au "noroc". Munca peste program nu este o teroare pentru ei. Dimpotriva, ei se pregatesc sa ia locul celor mari conducatori ai tarii noastre. Ei au descoperit secretul lui James Harper. Cheia data prin oblonul de la geam dis-de-dimineata ne spune, de fapt, totul despre aceasta poveste!
~Matusa Silvia
~Matusa Silvia
marți, mai 13, 2008
Limitele libertatii crestine.
Limitele libertatii crestine "Toate lucrurile imi sunt ingaduite, dar nu toate sunt de folos; toate lucrurile imi sunt ingaduite, dar nimic nu trebuie sa puna stapinire pe mine" "Toate lucrurile sunt ingaduite, dar nu toate sunt de folos. Toate lucrurile sunt ingaduite, dar nu toate zidesc" - 1 Corint. 6:12; 10:23 Introducere: Apostolul Pavel a fost prin excelenta un apologet al crestinismului. Mintea lui patrunzatoare era la curent cu toata gindirea vremii. Educatia erveiasca il familiarizase cu cele mai inalte si mai distilate concepte religioase. Cetatenia romana si simpatia lui pentru Roma ii daruise viziunea imperiului. Pasiunea pentru cunoastere il deprinsese cu filosofiile aflate atunci la moda. In toate acestea, relatia lui personala cu Hristos i-a fost arbitrul suprem. Crestinismul lui Pavel nu a fost denaturat de celelalte lucruri, ci mai degraba le-a influentat pe toate, dindu-le o coloratura distincta. Pavel L-a asezat pe Christos ca Domn peste toate lucrurile si a privit spre toate prin El, cautind sa mintuiasca totul si toate. Mesajul lui Pavel a fost din aceasta cauza un paradox perpetuu, apostolul acceptind si negind in acelasi timp cele mai inalte valori ale vremii sale. Pavel a fost un dusman declarat fata de tirania preotiei evreiesti, dar n-a lepadat conceptul preotiei, ci l-a rascumparat aplicindu-l la "preotia universala a sfintilor". Apostolul da semne evidente ca este un admirator al ordinii si slavei din imperiul Roman care cuprinsese toata lumea, dar nu se poate opri sa nu-i aplice o corectie, visindu-l sa ajunga o fraternitate a tuturor, o Imparatie glorioasa sub autoritatea unui singur Cap: Isus Christos. Pavel este captivat de spiritul analitic si de supranaturalul idealist din filosofia greaca, dar se ridica deasupra ei, incercind s-o aduca cu picioarele pe pamint si s-o curateasca prin lumina adevarului adus de Christos. Metoda de lucru a lui Pavea a fost sa combata eroarea printr-o proclamare clara si raspicata a adevarului. El a cautat sa limpezeasca bijbiielile iscoditoare ale mintii omenesti, inlocuindu-le cu desavirsita frumusete a lucrurilor descoperite noua de Dumnezeu. Cu evreii a vorbit ca un evreu, cu romanii ca un roman si cu grecii a putut face chiar si filosofie, dar pretutindeni si intotdeauna Pavel este un crestin, folosind terminologia "adevarurilor incepatoare" doar ca sa se poata face mai bine inteles si acceptat de cei cu care stat de vorba. Versetele pe care le-am ales drept baza pentru acest studiu ne stau ca marturie despre acest lucru. Ele apar intr-o scrisoare destinata sa corecteze viata unei Biserici crestine aflate intr-o cetate greceasca. Epistola lui Pavel reflecta fidel care erau conditiile de viata din Corint. Tragedia de acolo consta in faptul ca, in loc sa fie o forta mintuitoare, Biserica intrase tragic sub influenta pagina a cetatii. In divizarile de partide din Biserica nu este greu sa recunoastem pasiunea bolnavicioasa a grecilor de a se fragmenta in diverse scoli de gindire strinse in jurul personalitatilor deosebite ale vremii. Lipsa de disciplina si de disciplinare evidenta in Biserica era doar o reflectare a atitudinii tolerante fata de imoralitate care domnea in cetate. In judecatile publice si in ducerea in fata tribunalelor, eu nu vad altceva decit o asemanare cu neincetatele infruntari ale scolilor de "logica", care devenisera un fel de amuzament public. Necuratia care-si facuse loc in Biserica si pe care Pavel o condamna in termeni atit de vehementi este numai o umbra a vietii morale putrede din societatea greaca. Dezmatul de la Cina Domnului nu reflecta altceva decit tendinta de a imita "banchetele" si orgiile animalice practicate la ritualurile religioase din templele grecilor. In lipsa de iubire pe fondul careia apar cuvintele din capitolul 13, eu vad o capitulare in fata egoismului individualist al oamenilor din afara Bisericii. In sfirsit, in dificultatea lor de a accepta adevarurile despre invierea din morti, eu vad semnele influentelor materialiste si mistice ale gindirii grecesti. Sursa tuturor acestor abuzuri comune in toate cetatile locuite de greci era ideea lor fundamentala ca omul trebuie sa fie "masura tuturor lucrurilor", liber de orice constringeri exterioare, siesi suficient si nesilit sa dea nimanui socoteala de gindurile si faptele sale. Aceasta era idee greaca despre libertatea deplina. In circumferinta acestui postulat, grecii declarau sus si tare ca toate lucrurile le sunt ingaduite. Era doctrina eliberarii si emanciparii totale. Ecourile ei au strabatut de atunci veacurile, naucind pe alocuri oameni si natiuni deopotriva. Pavel nu contrazice categoric conceptul grec despre libertate. Parind ca il afirma, apostolul il corecteaza, modelindu-l dupa Evanghelie si-l plaseaza intr-o deplina ascultare de legea lui Christos. In fata filosofilor greci care strigau cit ii tinea gura ca "toate lucrurile imi sunt ingaduite", Pavel raspunde cu: "Toate lucrurile imi sunt ingaduite, dar ..." Acest fel de exprimare a lui Pavel ridica inaintea noastra doua probleme. Prima este aceasta afirmare despre libertatea crestina: "Toate lucrurile imi sunt ingaduite". Iar a doua este o lamurire despre limitarile libertatii crestine: "Toate lucrurile imi sunt ingaduite, dar ..." (I.) Sa luam deci mai intii aceasta extraordinara expresie de proclamare a deplinei libertati crestine: "Toate lucrurile imi sunt ingaduite". Remarcati pentru inceput cit de cuprinzatoare este aceasta afirmatie. Dati-mi voie sa va incerc rabdarea si sa ma opresc putin la cuvintele folosite de Pavel, caci daca adevarul se exprima prin cuvinte, atunci numai cuvintele ne pot conduce la adevar si cine nu le baga in seama, va trece pe linga esentialul comunicarii. Apostolul Pavel foloseste cuvintul "panta". Trebuie sa intelegem ce inseamna acest "panta" pentru a intelege dimensiunile libertatii crestine. "Panta" este o forma de plural si inseamna "toate". Theter, un expert in gramatica, ne spune ca orice cuvint cu forma de plural, atunci cind nu este insotit de articolul hotarit, defineste totalitatea lucrurilor de aceiasi natura, contextul aratindu-ne intotdeauna despre ce este vorba. In aceasta epistola, expresia "toate lucrurile" este folosita de nu mai putin de trei zeci de ori, si de fiecare data, intelesul ei trebuie dedus din context. Am facut un studiu amanuntit al tuturor locurilor in care expresia "panta" apare in text si am sa va rog sa acceptati sa treceti impreuna cu mine in revista citeva dintre lucrurile la care se refera apostolul. Mai intii sa ne aducem aminte ca filosoful grec care pretindea sus si tare ca "toate lucrurile imi sunt ingaduite" se referea la suma totala a tuturor lucrurilor materiale, a valorilor morale si a tuturor fortelor vitale cunoscute. Oare cum foloseste Pavel aceasa expresie? Raspunsul este clar. Iata in cel de al treilea capitol al epistolei, cum defineste apostolul aceasta realitate: "Nimeni sa nu se faleasca dar cu oamenii, caci toate lucrurile sunt ale voastre:". Urmeaza apoi o exemplificare un versetul 22, pentru ca ideea sa fie desavirsita in versetul 23: "si voi sunteti ai lui Christos, iar Christos este al lui Dumnezeu". Intre prima afirmatie: "Toate lucrurile sunt ale voastre" si concluzia din versetul 23 se afla descris felul in care foloseste Pavel expresia "panta": " ... fie Pavel, fie Apolo, fie Chifa, fie lumea, fie viata, fie moartea, fie lucrurile de acum, fie cele viitoare; toate sunt ale voastre ..." Este evident ca Pavel nu numai ca foloseste expresia in acelasi inteles ca si filosofii greci, dar sare in evidenta faptul ca el trece mult peste orizontul lor si include in sfera de existenta a crestinului si lucrurile care transcend lumea de acum. patrunzind in mostenirea noastra vesnica. "Toate lucrurile sunt ale voastre: fie Pavel, fie Apolo, fie Chifa", este o enumerare a sistemelor de gindire reprezentate de acesti trei lucratori crestini. Pavel spune: toate sistemele de gindire din lume sunt ale voastre. " ... lumea, ..." este a voastra, cu toate sistemele si miscarile ei. " ... viata, ...", pe care cautati mereu s-o analizati si s-o intelegeti, este a voastra. " ... moartea, ..." care este pentru voi un fel de incetare a existentei, cu tainele si tenebrele ei, este a voastra. " ... lucrurile de acum, ..." o fraza care include granitele gindirii si filosofiei grecesti. " ... si lucrurile viitoare ..." pe care filosofia greaca le neaga, dar pe care Pavel le anunta. Este evident ca Pavel intelege prin "panta" toate scolile de gindire, toata lumea cu viata si moartea, cu lucrurile de acum si cu realitatile din lumea de dincolo. "Toate" aceste lucruri sunt "ale voastre". Apostolul trece apoi mai departe facind aceasta extraordinara proclamatie: "Toate lucrurile sunt ingaduite". Ce inseamna acest "ingaduite"? Ideea din care s-a nascut acest termen este aceea a unui drum deschis, ca opus al "detentiei", al "constringerii intr-un spatiu limitat". "Sunt in largul meu cu privire la toate lucrurile, nu sint constrins si limitat. Sunt pe marele bulevard al universului, plimbindu-ma printre toate elementele realitatii. Toate imi sunt accesibile si am autoritate sa le folosesc dupa cum gasesc eu de cuviinta." Aceasta este ideea de libertate crestina pe care ne-o propune Pavel. El il plaseaza pe crestin intr-o deplina libertate printre toate lucrurile materiale, morale si spirituale ale universului creat de Dumnezeu. Ca sa intelegem ce vrea sa ne spuna apostolul prin aceasta proclamatie, trebuie sa facem o analiza expozitionala a contextului in care apare ea. In versetul 15 din capitolul 2 veti gasi prima restrictie in folosirea acestei depline libertati. Pavel ne vorbeste despre principiul deosebirii lucrurilor: "Omul duhovnicesc poate sa judece totul". Crestinul se afla intr-adevar intre toate lucrurile lumii si toate ii sunt la indemana, dar el nu le va folosi in mod nelegiuit. El va masura toate lucrurile ingaduite lui cu etalonul infinitului. Omul duhovnicesc poate sa judece totul. Pe linga aceasta, mai avem o alta realitate care balanseaza expresia "sunt ingaduite": "voi sunteti ai lui Christos, iar Christos este al lui Dumnezeu". Cadrul de referinta fundamental al crestinului nu sunt toate lucrurile care-i sunt ingaduite, ci Hristos care domneste peste toate si Dumnezeu, care este in spatele lui Christos. Apostolul ne da in aceste cuvinte un concept cosmic extraordinar. Pe fundalul existentei este asezat mai intii Dumnezeu, apoi Christos, apoi crestinul, si in final, in fata crestinului care este incoronat peste ele, sunt asezate toate lucrurile realitatii, accesibile lui, dar pe care el trebuie sa le "judece" si sa le foloseasca cu deplin discernamint. In versetul sase din capitolul opt ni se da marea filosofie a universului: "Pentru noi nu este decit un singur Dumnezeu: Tatal, de la care vin toate lucrurile si pentru care traim si noi", iar un pic mai departe in 9:25, pastrind acest context cosmic, Pavel adauga: "Toti cei ce se lupta la jocurile de obste, se supun la tot felul de infrinari. Si ei fac lucrul acesta ca sa capete o cununa care se poate vesteji; noi sa facem lucrul acesta pentru o cununa care nu se poate vesteji". Aceasta este definitia comportamentului crestin fata de "toate lucrurile". Motivatia comportamentului crestin este centrata in existenta lui Dumnezeu si in natura Sa vesnica: "Deci, fie ca mincati, fie ca beti, fie ca faceti altceva: sa faceti totul pentru slava lui Dumnezeu" (1 Cor. 10:32). Acesta este principiul de baza care trebuie sa stea la originea tuturor actiunilor noastre intre "toate lucrurile universului". Si iata, ca o incoronare, care este finalul tuturor lucrurilor in viziunea cosmica a lui Pavel: "Dumnezeu, in adevar, "a pus totul sub picioarele Lui". Dar zice ca totul I-a fost supus, se intelege ca afara de Cel ce I-a supus totul. Si cind toate lucrurile Ii vor fi supuse, atunci chiar si Fiul Se va supune Celui ce I-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu sa fie totul in toti" (1 Cor. 10:27-28). Aceasta este una dintre cela mai mareti afirmatii ale scrierilor apostolice, si vreau sa cred ca greutatea ei va copleseste asa cum ma copleseste si pe mine cind o citesc. Nu Apocalipsa ne da cea mai distanta iamgine in viitor, ci textul acesta. Daca il vom analiza putin vom vedea cu adevarat care este conceptia crestinului despre "toate lucrurile". Ea depaseste limita universului material, facind interpretarea filosofilor greci sa paleasca prin contrast si sa apara saraca. Cind Pavel spune ca "toate lucrurile imi sunt ingaduite", el intelege ca nu exista nici un singur lucru in univers la care el nu are dreptul sa ajunga. Printr-o aluzie fina, apostolul sugereaza care este relatia dintre toate cele existente, asezindu-L in fundal pe Dumnezeu, pe care se sprijina Christos, care il sprijina la rindul Lui pe omul in fata caruia sunt asezate toate lucrurile. Directia de scurgere a tuturor lucrurilor este dinspre Dumnezeu si inspre Dumnezeu, in asa fel incit in final El sa fie totul in toti, implinind si desavirsind toate lucrurile. Ma apropii acum de sensul afirmatiei lui Pavel, pe care n-as fi indraznit sa o redau daca nu m-as fi apropiat mai intii cu atentie asupra tuturor ideilor lui despre univers. In rezumat, apostolul ne spune ca omul duhovnicesc sta in centrul universului, in mijlocul tuturor lucrurilor de acum si al celor viitoare, cunoscute si necunoscute, materiale, morale si spirituale, si ca el este al lui Christos si impreuna cu Christos este al lui Dumnezeu. Dupa ce am facut aceasta clarificare sa ne apropiem impreuna de limitarile libertatii crestine. Ele se pot clasifica in trei categorii: " ... , dar nu toate imi sunt de folos" " ... , dar nimic nu trebuie sa puna stapinire pe mine". " ... , dar nu toate zidesc". Acesta este intreitul test care-mi arata in ce masura anumite lucruri imi sunt ingaduite. Testul progresului personal - "nu toate imi sunt de folos". Testul autoritatii - "dar nimic nu trebuie sa puna stapinire pe mine". Testul relatiilor sociale - "dar nu toate zidesc". (I.) Testul progresului personal. "Nu toate sunt de folos". Termenul face referinta mai mult la "devenirea launtrica" decit la imbogatirea materiala. Astazi se vorbeste mai mult despre ce poti dobindi, decit despre ce poti deveni. Ideea avansarii este aceea a calatoriei spre un tel anume, iar progresul este nu in cantitatea bagajului acumulat, ci in distanta parcursa. In limba greaca, termenul inseamna " a duce impreuna" si cea mai buna traducere a lui este una cu semnificatia de: "a avea un profit". Pavel se aseaza pe sine in centrul universului si, privind in jur, zice: "Toate lucrurile sunt ingaduite". Arta imi este ingaduita; si tot asa de ingaduite imi sunt si muzica, si stiinta si jocurile sportive si feluritele mincari - toate imi sint ingaduite. Dar unele din lucrurile care imi sint ingaduite nu-mi sint de nici un profit; ele nu-mi vor inlesni avansarea personala, cresterea ele nu-mi vor ajuta la integrarea mea desavirsita in ordinea divina cosmica, care este centrata in Christos si in Dumnezeu. Acesta este cel dintii principiu care separa lucrurile din jurul meu in doua categorii: acelea pe care este profitabil sa le fac si acelea pe care nu este de folos sa le savirsesc. Exista mii de lucruri pe care pot sa le fac in Londra, dar multe dintre acestea nu-mi sint de folos personal, nu-mi inlesnesc progresul, nu-mi vor contribui la dorinta mea fundamentala de a conlucra impreuna cu Christos si cu Dumnezeu. "Toate lucrurile imi sint ingaduite, dar nu toate imi sint de folos" Uneori, ceea ce este bun pentru tine, s-ar putea sa nu fie la fel de bun pentru mine. Fiecare om sta individual in fata cosmosului (ordinii cosmice). si trebuie sa-si defineadsca personal cu lucrurile inconjuratoare ingaduite. Primul principiu dupa care trebuie sa se ghideze este acesta: "Ma ajuta acest lucru sa ma dezvolt si sa ma indrept spre locul final pe care mi l-a harazit Dumnezeu in vointa si ordinea Lui perfecta? II. Testul autoritatii. "Dar nimic nu trebuie sa puna stapinire pe mine". In limba greaca este vorba despre un joc de cuvinte imposibil de tradus. Ceea ce spune Pavel este cam asa: "Toate lucrurile sint sub puterea mea, dar eu nu voi ingadui sa ma aflu vreodata sub puterea lor". "Toate lucrurile imi sint permise, dar nu le voi permite sa ma domine". Aceste cuvinte ascund in ele un al doilea principiu al libertatii crestine: Omul care I se supune lui Christos nu mai trebuie sa se supuna la nimic altceva. Cel aflat sub autoritatea lui Christos nu mai poate asculta de nici o alta autoritate.In gelozia dragostei Sale, Christos trebuie sa ramina singura putere dominanta asupra vietii noastre. Trebuie sa ne verificam toate actiunile noastre dupa principiul acesta: "Toate lucrurile imi sint ingaduite, dar nimic nu trebuie sa puna stapinbire pe mine". Eu pot sa beau, dar bautura nu trebuie sa poata pune stapinire asupra fiintei mele. Eu pot sa beau, dar pot sa fac aceasta numai daca bautura nu ma va inrobi, ducindu-ma la ruina. Daca acesta este scopul bauturii, atunci eu nu ii voi ingadui nici un loc in viata mea. Fiecare lucru pe care-l facem trebuie evaluat in lumina acestui principiu: ma promoveaza el spre scopul final pe care-l are Dumnezeu cu mine in universul Sau. Dumnezeu vrea sa ma aseze ca stapin peste toate lucrurile impreuna cu Christos. Vrea lucrul acesta sa ma stapineasca? Probabil ca daca m-as opri aici, explicatia mea ar ramine neclara si greu de aplicat in practica. Dati-mi voie sa ilustrez acest principiu cu doua exemple din viata cotidiana. Care este relatia corecta pe care trebuie sa o intretina un crestin cu banii si averea? Sigur ca este ingaduit sa avem bani, dar banii nu au voie sa puna stapinire pe mine. Cineva spunea ca banii sint un bun slujitor, dar un foarte rau stapin. Un crestin trebuie sa nu dea voie lucrurilor trecatoare sa-l inrobeasca. Care este relatia corecta care trebuie sa existe intre un crestin si fenomenul cunoasterii? Cunoasterea este ingaduita, dar nici un om nu trebuie sa devina robul cunoasterii, altfel personalitatea lui va fi deformata: "Cunostiinta ingimfa, dragostea zideste". Care este relatia corecta intre un crestin si iubire? Iubirea este ingaduita, dar crestinul nu trebuie sa traiasca stapinit de puterea ei. Crestinul isi solidifica libertatea tocmai recunoscindu-i limitarile. Libertatea de a folosi orice lucru dispare atunci cind lucrul acela devine mai puternic decit el si se transforma din sclav in stapin nemilos. Principiul acesta este fundamental si trebuie facut piatra de capatii al intregii existente. Daca un lucru care este bun in sine, un obicei, o prietenie, un gind, o preocupare, o pasiune, ajunge sa nu ma mai slujeasca, ci sa ma domine, atunci ce a mai ramas din pretinsa mea "libertate" ? Priviti in jur si veti vedea cum oamenii au ajuns robii lucrurilor care promisesera sa le dea fericirea. Uneori ma gindesc ca ar fi bine daca as putea sa scriu aceste cuvinte cu litere mari si sa le asez acolo unde le pot vedea toti tinerii. Afisul meu ar suna cam asa: "Toate lucrurile imi sint ingaduite, dar n-am sa ingadui nici unui lucru sa ma inrobeasca". Toate lucrurile sint ale tale, dar tu esti al lui Christos. Pastreaza aceasta balanta in echilibru si vei fi fericit; dezechilibreaz-o si vei ajunge sa duci o viata de mizerie. Numai Christos are dreptul sa fie Stapin asupra vietii tale. Toate celelalte lucruri, oricit de nevinovate ar fi ele, in momentul in care incearca sa te inrobeasca isi pierd orice fel de nevinovatie. Cineva spunea: "Orice lucru bun care se interpune intre mine si Christos, devine dusmanul meu de moarte; fie el parintii mei, iubitul sau iubita mea, fie el meseria mea sau pasiuna mea, fie el harnicia mea sau chiar dragostea mea de oameni". Nimic nu trebuie sa-mi fure prioritatea mea suprema de a fi slobod sa ma dau in intregime Creatorului si Mintuitorului meu. III. Testul relatiilor sociale. Cel de al treilea test este descris in cuvintele: "Nu toate lucrurile zidesc". L-am numit asa pentru ca acesta este contextul in care apare: ""Nimeni sa nu-si caute folosul lui. ci fiecare sa caute folosul altuia" (1 Cor, 10:24). Fraza aceasta contine o alta limitare a libertatii mele. Toate lucrurile imi sint ingaduite, dar exista unele pe care, daca le voi face, nu vor duce la zidirea sufleteascaa celor din jurul meu. Din caceasta cauza, lucrurile acelea nu-mi mai sint ingaduite. Va indemn sa vedeti ca aceasta afirmatie merge infinit mai departe decit ce a spus Pavel in alta ocazie: "Dar daca faci ca fratele tau sa se mihneasca din pricina unei mincari, nu mai umbli in dragoste! Nu nimic pentru mincarea ta pe acela pentru care a murit Christos! ... La drept vorbind toate lucrurile sint curate. Totusi, a minca din ele, cind faptul acesta ajunge pentru altul un prilej de cadere, este rau" (Rom. 14:15, 20). De data aceasta nu este vorba ca fratele meu sa fie in pericol de cadere din cauza libertatii mele, ci doar ca el sa nu fie "zidit" de ceea ce fac eu. Ca si crestin, trebuie sa tin minte care este pozitia mea in universul lui Dumnezeu: Deasupra mea sint Christos si Dumnezeu, iar sub mine, si la dispozitia mea sint toate celelalte lucruri - Pavel, Apolo, Chifa, lumea, viata si moartea, lucrurile de acum si lucrurile viitoare. N-am sa ma apuc insa de nici un lucru inainte ca sa nu-l judec atit din punct de vedere al progresului meu spiritual, cit si din punct de vedere al progresului spiritual al aproapelui meu in Domnul. Lucrurile care nu-l zidesc pe aproapele meu imi devin astfel mie neingaduite. Aceasta extraordinara afirmatie a apostolului Pavel trebuie sa ne determine pe fiecare dintre noi sa ne cercetam cu si mai mare atentie limitele libertatii si felul in care ne folosim noi de lumea aceasta. A crede ca exsita ceva in universul lui Dumnezeu care nu ne este la indemina este gresit, dar si mai gresit este sa ne apucam sa ne jucam cu toate lucrurile din univers asemeni unor copii rasfatati, fara sa ne mai gindim la altceva decit la propria noastra satisfactie si fericire. Dragostea desavirsita a lui Christos ne arata ca "El nu si-a placut Lui insusi", ci a trait pentru binele si mintuirea altora. Exista deci lucruri ingaduite la care trebuie sa renunt de dragul propriei mele cresteri spirituale, altele la care trebuie sa renunt de dragul libertatii mele neinrobite si altele pe care nu le voi face pentru ca sint preocupat pina la sacrificiu de mintuirea si zidirea celor din jur. Dau slava Domnului pentru largimea si ingustimea libertatii noastre crestine, si ma rog Lui ca sa putem pricepe ca exista in libertatea noastra locuri si lucruri in care trebuie sa ne infrinam, atit pentru binele si progresul nostru, cit si pentru binele si progresul altora. Exista situatii cind, asemenea locomotivei care alearga pe spatiul restrins delimitat de cele doua sine, limitarea noastra voluntara este singura cale pentru gustarea fericirii unei libertati depline.
~Daniel Branzei
*preluat de pe : resursecrestine.ro
~Daniel Branzei
*preluat de pe : resursecrestine.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
.jpg)
